blogul unui om

Dumnezeu să ne ajute şi să ne arate paşii mărunţi!!!


sâmbătă, 20 decembrie 2014

Vine Crăciunul

Na, că au venit ca în fiecare an şi ciobanii de la Bacău, cu urşii, cu căluşarii şi cu Biciul Împletit din Ştreanguri, ca şi oarecând Rabi prin templu, să ne scuture un pic de praful mintal al goanei după aur şi al problemelor zilnic închipuite sau nu, să-i anunţe pe Bucureşteni că se Naşte Domnul Dumnezeul Nostru Adevărat Iisus Hristos din Pururea Fecioara Maria, fecioară înainte de naştere, în timpul naşterii şi după naştere prin Minunea Dumnezeiască a Sfintei Treimi, pentru că unii au uitat, unii nu ştiu, unii îl răstignesc înainte să se nască, unii şpriţuiesc încă cu moş gerilă, unii nu ştiu exact data şi chefuiesc ba pe 1 decembrie ba toată luna ca să nu rateze cumva exact ziua Vieţii Luminii Iubirii Mântuirii Împăcării Iertării Miluirii, alţii nu sunt lăsaţi de corporaţiile unde nu contează religia ci chiar este indicat să nu pomeneşti cumva aşa ceva prin birouri şi poate nici acasă, alţii zic că nu au cu ce, alţii nu au credinţă, alţii sunt smintiţi în amalgamul de religii credinţe ştiinţe filozofii tradiţii ocultisme şi vrăjitorii, alţii zac în nesimţirea şi nepăsarea întunericului faţă de semeni, alţii îşi fac planuri diabolice de escrocare ba a unui om alţii chiar a poporului întreg ... dar toţi încearcă mai buni sau mai răi, mai încet sau mai repede, mai cu ajutor mai cu piedică, mai cu păcate mai cu fapte bune, mai cu drag mai de nevoie, mai bolnavi sau mai sănătoşi, mai cu Crucea în spate sau mai în spate la altul, aşa cum poate fiecare după putinţă să urce în Sus Scara din Golgota către Rai pentru că să ştiţi ESTE LOC PENTRU TOATĂ LUMEA, VOINŢĂ SĂ FIE CÂT DE MICĂ, MÂNCA-NE-AR RAIUL PE TOŢI DE PĂCĂTOŞI CE SUNTEM!!! SFINŢII ŞI ÎNGERII CU NOI ŞI CU RUGĂCIUNILE NOASTRE ŞI ALE LOR!!! SĂNĂTATE TRUPEASCĂ ŞI SUFLETEASCĂ ŞI TOT CE-I BUN TUTUROR!!! DOAMNE AJUTĂ!!!


luni, 20 octombrie 2014

Rugăciune pentru îndepărtarea ebola, pentru iertarea păcatelor oamenilor de pretutindeni, pentru vindecarea lor, de Sfântul Mare Mucenic Artemie şi Sfânta Cuvioasă Matroana.



Bucură-te Sfinte Mare Mucenic Artemie cu Sfânta Cuvioasă Matroana cu Toţi Sfinţii şi Îngerii şi mijlociţi cu rugăciunile voastre la Tronul Domnului Dumnezeu Adevărat Iisus Hristos Maica Domnului Fecioara Maria şi în Faţa Luminii Strălucitoare şi Vindecătoare a Sfintei Treimi! Te rugăm Doamne Sfârşeşte Cupele Mâniei Bolile Întunericului Ebola Cancerul Sida Hemofilia Autismul Bolile Cardiovasculare şi Tuturor Virusurilor-Microbilor ce se abat asupra copiilor tăi de pretutindeni! Sănătate şi tot ce-i bun! Doamne Ajută!!! !










RUGĂCUNE ÎN CAZ DE BOLI MOILIPSITOARE


Întristare şi durere ne-a înconjurat pe noi oamenii şi chinurile iadului ne-au aflat pe noi, Mântuitorule şi umbra morţii ne-a acoperit pentru păcatele noastre, Iubitorule de oameni şi înainte de vreme ne lipsim de viaţă şi nu ne pricepem ce vom face. Numai către tine, Doctorul sufletelor şi al trupurilor şi la adâncul îndurării tale căzând, cu zdrobire de inimă şi cu umilinţă, strigăm: Izvorule al vieţii, miluieşte-ne şi păzeşte poporul Tău cel deznădăjduit, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, ca un Îndurat.


MĂRIRE TATĂLUI ŞI FIULUI ŞI SFÂNTULUI DUH.


Viforul păcatelor acum ne-a ajuns, valurile bolilor acum ne înconjoară, neîncetate dureri ne cufundă, întristări şi dureri ne-au aflat pe noi ticăloşii. Apostoli ai Domnului! Tinde-ţi mână de ajutor, cu rugăciunile voastre.


ŞI ACUM ŞI PURUREA ŞI ÎN VECII VECILOR. AMIN.


Fiind loviţi, Fecioară, cu dureri grele şi neîncetate, toţi la Tine cădem. cu acoperământul Tău cel puternic mântuieşte-ne pe toţi, Preacurată, îndură-Te Maică Dumnezeiască şi mântuieşte-ne de ciumă şi de boala cea cumplită şi vindecă-ne durerile, mântuitoarea noastră.

marți, 26 august 2014

cuvinte despre familie

Zilele acestea împlinind ani de la Cununie, vă spun câteva cuvinte care sper să vă fie de folos acum când una din bolile cumplite care rod poporul şi neamul nostru românesc este divorţul, care tinde să devină o "modă acceptată" şi Doamne Fereşte poate în curând impusă, pe lângă avort, concubinaj, homosexualitate, pornografie şi multe alte cancere ce bântuie toate neamurile şi omenirea întreagă.

Mă aflam cu prietenii şi povesteam despre căsniciile noastre.
M-a impresionat o prietenă binecuvântată care ne-a mărturisit îndemnul primit de la una din mame la Cununia ei, nu mai ştiu dacă nu cumva chiar de la mama soacră, (mă iertaţi pentru memoria slabă) care i-a rugat pe proaspeţii cununaţi să promită că "Niciodată nu vor spune cuvântul divorţ în familie, în casa lor". Foarte frumos şi bun gândul acesta de a tăia răul de la rădăcină şi chiar înainte de a fi sădit. O vorbă frumoasă rămasă moştenire din bătrâni ... şi de fapt din bătrâne.

Nu pot să nu îmi amintesc acum, cuvintele unui părinte drăgăstos la Praznicul Sfântului Pantelimon care în timp ce miruia la moaşte mulţimea ce stătea la coadă, spunea în urma unei discuţii, că ne cinstim bătrânii în special, că vorba la români este "Cine nu are un bătrân să-şi cumpere" iar despre bătrâne nu spunem nimic, doar le facem babe...

Aş vrea să nu fim nepăsători faţă de familiile care se destramă în jurul nostru şi mai ales la cele pe care Dumnezeu le-a binecuvântat cu copii şi să ne opunem vehement destrămării lor, ajutaţi de Cuvintele Noului Testament şi în caz de cădere, să ajutăm la refacerea căsniciilor lor cu vorbe bune, calde şi iubitoare nu cu ură, sminteli şi bârfe rele.

Maica Domnului Pururea Preacurata şi Preanevinovata Mărita Stăpâna noastră Împărăteasa Fecioara Maria, cu Sfintele Mironosiţe şi Muceniţe şi cu Toate Sfintele să fie Lăudate de noi, Slavă şi Mulţumire să aducem noi şi rugăciune ca Ele să mijlocească la Iubirea, Iertarea, Mântuirea şi Miluirea noastră, să mijlocească cu rugăciunile lor  pentru noi cei păcătoşi femei şi bărbaţi în egală măsură, în Faţa Sfintei Treimi.

Bărbaţi respectaţi-vă femeile şi le ocrotiţi cu dragoste şi iertare.
Femei supuneţi-vă bărbaţilor ce vă sunt cap al familiei.
Bărbaţi nu uitaţi că capul vostru Este Unul Dumnezeu Adevărat al Sfintei Treimi Domnul Iisus Hristos.
Doamne Iartă-ne Ajută-ne şi Fereşte-ne de rele, de ispite şi de viclenii de tot felul.

vineri, 15 august 2014

Cinstita Adormire a Preacuratei şi Preanevinovatei Măritei Stăpânei noastre Pururea Fecioara Maria


O, Maică prealăudată a Împăratului cerului şi a pământului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vieţuieşte şi după moarte, primeşte de la noi, la cinstită Adormirea ta, această rugăciune de acum şi în viaţa aceasta şi, la vremea morţii noastre, scapă-ne de toată nenorocirea şi chinul; şi Împărăţiei celei cereşti ne învredniceşte, împărăteasă, pe noi cei care cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia! Sănătate, Lumină, Iubire şi tot ce-i Bun şi de folos Sufleteşte, Trupeşte şi Minteşte! La mulţi ani! Doamne Ajută!

duminică, 20 aprilie 2014

HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Hristos A Înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!
Iisus Hristos Noul Adam a fost împuns în coastă cu suliţa, ca să ne amintească de păcatul care a venit prin Eva, intâia femeie făcută din coasta lui Adam, Eva înnoită şi ea prin Noua Evă Pururea Fecioara Maria, a recreat femeia, a restabilit sfinţenia femeie mamă. Coasta rănită din care a curs sânge şi apă a refăcut coasta omului nou, a recreat pe Omul Curat Fiu Al Lui Dumnezeu, ne-a făcut pe noi, noii creştini ortodocşi.

Am observat ceva interesant în timp ce am scris doar iniţialele din grabă de la Hristos A Înviat!, a rezultat în română HAI! Deci chemarea Domnului la El, să trăim cu El, să murim cu El, să călătorim cu El!

Sănătate şi tot ce-i bun.
Lumină Bună.
Doamne Ajută.

duminică, 13 aprilie 2014

Intrarea în Ierusalim a Domnului Dumnezeu Adevărat Iisus Hristos

Pomeneşte-ne pe noi Doamne atunci când vei veni din nou întru Împărăţia Ta Ierusalimul Ceresc şi nu ne socoti păcatele noastre cele multe!!!
Mulţumim Doamne!
Slavă Sfintei Treimi!
Binecuvântată să fie Maica Domnului Preacurata şi Preanevinovata Pururea Fecioara Maria Stăpâna noastră!
Laudă Tuturor Sfinţilor şi Îngerilor!
Sfântă Iubită Cruce Apără-ne de rele!
DOAMNE AJUTĂ, MÂNTUIEŞTE, IUBEŞTE ŞI NE MILUIEŞTE.

sâmbătă, 12 aprilie 2014

MAŞINA DE TOCAT TIMP



Cu faţa către monitor aşteptând să booteze sistemul de operare, priveam oarecum în gol şi mi-a surâs o întrebare:

- De ce lumea a devenit ahtiată după afacerea internet? De ce toată lumea vrea internet? De ce plătesc oamenii pentru el şi nu toţi câştigă ceva din el? 


Şi mi-a încolţit în minte o întrebare şi mai mare:

- De ce scad preţurile din ce în ce mai mult pentru acest servicu şi de ce a apărut internetul gratis şi curând probabil tot globul va fi un mare wireless gratuit? 

apoi aparent fără nici o legătură mă întreb:

- De ce atât de mult soft aparent gratis?

- De ce atât de multe jocuri aparent gratis?

- De ce filme cu bugete imense, pe bandă rulantă aparent gratis? 

- De ce seriale interminabile?

- De ce show-uri goale de sens?

- De ce atât de mult entertainment? Acest talmeş balmeş cu râs homeric şi horror apocaliptic în acelaşi timp! 

şi apoi - De ce trăim cu impresia că lupta împotriva piratriei cibernetice este de faţadă, praf în ochii fraierilor?

- De ce posturi de televiziune gratis pe internet şi pachete de posturi pe cablu la sume simbolice?

- De ce costuri de telefonie la sume simbolice?

NU CUMVA RĂSPUNSUL ESTE:
Cineva, cu bani mulţi, îşi permite să finanţeze din spate această megamaşinărie de tocat timpul oamenilor.

Nu cumva cineva îşi doreşte ca numărul concurenţilor în diverse afaceri să fie scăzut? 

Nu cumva oamenii trebuie să privească în alte direcţii decât cele importante?

Nu cumva cineva vrea să schimbe polii umani ai gândirii, ai trăirii, ai omenirii?

Nu cumva vor ca oamenii sa confunde binele cu raul?

De ce atât de multă pornografie, comercial, reclame, informaţie inutilă, informaţie trunchiată, informaţie falsă şi informaţie manipulantă?

Nu cumva cineva îşi doreşte o masă de oameni prostiţi, păcăliţi, hipnotizaţi, drogaţi, deznădăjduiţi, roboţi şi plictisiţi, somnambuli şi adormiţi?

De ce globalizare?

De ce ecumenism?

Nu cumva şi cel rău, al cărui nume îmi scapă, vorba unui amic, dar de fapt nu vreau să-l pomenesc mai ales acum înainte de Paşti, nu cumva îşi bagă coada şi el ... sau despre el este vorba?

Oameni buni aveţi grijă de TIMPUL vostru care aşa cum se spune în Acatistul celor adormiţi "Binecuvântaţi, iar nu pierdeţi timpul care trece repede. Fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult de mormânt. Albirea părului, slăbirea puterii, sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricăciunii pământeşti; ne vestesc că totul trece şi se apropie fericirea cea veşnică, unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinţă: Aliluia!"

şi n-ar fi o problemă că vine moartea, marea trecere, dar suntem pregătiţi pentru ea? Ne-am asigurat Mântuirea? Am făcut pe lângă credinţă, faptele cele bune?

Să luăm aminte fraţilor întru credinţă, iubiţilor ai Lui Iisus Hristos Dumnezeu Adevărat, fiilor ai Lui Dumnezeu Sfintei Treimi, păcătoşi aplecaţi şi smeriţi sub Acoperământul de Rugăciuni al Maicii Domnului Preacurata şi Preanevinovata şi Pururea Fecioară Maria, protejaţi, îndemnaţi şi păziţi de Sfinţii şi Îngerii Domnului, acum când mult timp nu avem, acum când timpul ne este comprimat şi acum când mult timp nu mai avem după cum spun Cuvioşii Părinţi, la cuvintele din NOUL TESTAMENT, la Epistola Sfântului Apostol Iacob:
CAPITOLUL  2
Credinta fara de fapte, moarta este.
1. Fratii mei, nu cautand la fata omului sa aveti credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei.
2. Caci, daca va intra in adunarea voastra un om cu inele de aur in degete, in haina stralucita, si va intra si un sarac, in haina murdara,
3. Iar voi puneti ochii pe cel care poarta haina stralucita si-i ziceti: Tu sezi bine aici, pe cand saracului ii ziceti: Tu stai acolo, in picioare, sau: Sezi jos, la picioarele mele,
4. N-ati facut voi, oare, in gandul vostru, deosebire intre unul si altul si nu v-ati facut judecatori cu socoteli viclene?
5. Ascultati, iubitii mei frati: Au nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt saraci in ochii lumii, dar bogati in credinta si mostenitori ai imparatiei pe care a fagaduit-o El celor ce Il iubesc?
6. Iar voi ati necinstit pe cel sarac! Oare nu bogatii va asupresc pe voi si nu ei va tarasc la judecati?
7. Nu sunt ei cei ce hulesc numele cel bun intru care ati fost chemati?
8. Daca, intr-adevar, impliniti legea imparateasca, potrivit Scripturii: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”, bine faceti;
9. Iar de cautati la fata omului, faceti pacat si legea va osandeste ca pe niste calcatori de lege.
10. Pentru ca cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de toate poruncile.
11. Caci Cel ce a zis: “Sa nu savarsesti adulter”, a zis si: “Sa nu ucizi”. Si daca nu savarsesti adulter, dar ucizi, te-ai facut calcator de lege.
12. Asa sa graiti si asa sa lucrati, ca unii care veti fi judecati prin legea libertatii.
13. Caci judecata este fara mila pentru cel care n-a facut mila. Si mila biruieste in fata judecatii.
14. Ce folos, fratii mei, daca zice cineva ca are credinta, iar fapte nu are? Oare credinta poate sa-l mantuiasca?
15. Daca un frate sau o sora sunt goi si lipsiti de hrana cea de toate zilele,
16. Si cineva dintre voi le-ar zice: Mergeti in pace! Incalziti-va si va saturati, dar nu le dati cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?
17. Asa si cu credinta: daca nu are fapte, e moarta in ea insasi.
18. Dar va zice cineva: Tu ai credinta, iar eu am fapte; arata-mi credinta ta fara fapte si eu iti voi arata, din faptele mele, credinta mea.
19. Tu crezi ca unul este Dumnezeu? Bine faci; dar si demonii cred si se cutremura.
20. Vrei insa sa intelegi, omule nesocotit, ca credinta fara de fapte moarta este?
21. Avraam, parintele nostru, au nu din fapte s-a indreptat, cand a pus pe Isaac, fiul sau, pe jertfelnic?
22. Vezi ca, credinta lucra impreuna cu faptele lui si din fapte credinta s-a desavarsit?
23. Si s-a implinit Scriptura care zice: “Si a crezut Avraam lui Dumnezeu si i s-a socotit lui ca dreptate” si “a fost numit prieten al lui Dumnezeu”.
24. Vedeti dar ca din fapte este indreptat omul, iar nu numai din credinta.
25. La fel si Rahav, desfranata, au nu din fapte s-a indreptat cand a primit pe cei trimisi si i-a scos afara, pe alta cale?
26. Caci precum trupul fara suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte, moarta este.

Mă iertaţi. 
Mulţumesc.
Sănătate şi tot ce-i bun.
Doamne Ajută.






duminică, 30 martie 2014

Paraclisul Sfântului Ioan Scărarul


PARACLISUL CUVIOSULUI IOAN SCĂRARUL

Rugăciunile începătoare

Troparul

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor
şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare;
şi te-au făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, Părintele nostru.
Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor Aimn
asemenea:

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Îzbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Canonul Cuv. Ioan Scărarul

Cântarea I

Apa trecându-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor izbăvit, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scara raiului ai arătat Cuvioase, ucenicilor tăi, prin dumnezeiescul tău cuvânt şi ai suit minţile cele râvnitoare la cele de jos către înălţimile slavei Cuvântului, pe care roagă-l să ne dăruiască ca pe o scară rugăciunea ta cea curată.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Trupul ţi-ai legat cu înfrânarea şi jugul cel bun al lui Hristos ai purtat cu vrednicie, întru ostenelile rugăciunii aducând rod însutit de virtuţi, pe care arată-l şi sufletelor noastre încremenite în lenevire, ca să se trezească la lucrarea faptelor bune.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu lacrimile tale bogate ţi-ai sfinţit pământul inimii şi l-ai arătat roditor de gânduri dumnezeieşti, cu îngerii ostenindu-te a cânta Treimii cântarea cea întreit sfântă ,cu care veseleşte şi auzul inimii mele căzute în nepăsare de cele duhovniceşti.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cununa fecioarelor eşti şi slava patriarhilor, căci numai Tu ai purtat în pântece pe Împăratul tuturor, pe Care roagă-L să mă arate pe mine neosândit la dreaptă judecata Sa.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu ”.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cetele îngerilor ai minunat cu înfrânarea ta şi cu adâncul înţelepciunii tale ai uimit minţile ucenicilor, celor ce cereau slobozirea norului cuvintelor dumnezeieşti spre potolirea setei de mântuire.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Caută din înălţimile cereşti şi spre mine, cel căzut în adâncul fărădelegilor mele şi mă ridică părinte, cu toiagul rugăciunii tale, ca să pot privi şi în sus, spre Hristos, Dătătorul bunătăţilor cereşti.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Ca nişte pânze de păienjen ai socotit cursele diavolilor, fiind îngrădit cu smerita cugetare şi cu focul rugăciunii tale ai ars toată închipuirea răutăţii, strălcuind tuturor ca un soare al Înţelepciunii.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pom al raiului te cunoaştem pe Tine, Ceea Ce osânda lui Adam ai stricat prin binecuvântată naşterea Ta şi păzeşti sub acoperământul milostivirii Tale de Maică pe cei ce Te cinstesc pe Tine.

Apoi aceste stihiri:
Ca un nor te porţi pe cerul Bisericii şi slobozeşti ploaia mângâierii Cuvântului celor istoviţi de seceta patimilor, ca să le dai întărire în lupta cea duhovnicească.

Maica Vieţii, cercetează sufletul meu rănit de suliţa păcatului şi neputinţa mea o risipeşte, ca Una Ce ridici pe toţi din adâncul stricăciunii la viaţa cea îngerească .

Sedealna

Fă să înceteze potopul patimilor mele fericite, ca unul ce te-ai purtat deasupra mării patimilor şi ai adus ucenicilor tăi ca un porumbel ramura de măslin a păcii lui Hristos.

Cântarea a IV-a
,, Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne ! ”.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Smerita cugetare o ai arătat acoperământ al dragostei, iar acum sub acoperământul rugăciunilor tale păzeşte-mă pe mine, cel ce bolesc de patimi cumplite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darul lacrimilor l-ai arătat mai mare decât Botezul, dar lipsit fiind eu de primul, cer roua rugăciunilor tale spre curăţire de toată întinăciunea sufletului.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Gropile săpate de diavol celor ce se ostenesc sprea primi cununa virtuţii lămurit le-ai arătat prin dumnezeiesc cuvânt, iar acum fereşte-mă pe mine de cumplita cădere.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ascultarea o ai arătat a fi neîncetata neîncredere în sine, prin care răsăcinile mândriei sunt tăiate şi ostenitorii zboară către cele cereşti.

Cântarea a V-a

,, Negura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte-o cu lumina poruncilor Tale şi mă luminează ca un singur Împărat al păcii ”.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ascultarea o ai arătat maică a smereniei, dar de amâdnouă fiind lipsit eu, te rog pe tine a fi ca o maică a rugăciunii mele prin care să mă izbăvesc de muncile cele veşnice.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Arătând rugăciunea cale a împăcării cu Dumnezeu, povăţuieşte-mă pe mine, ca mergând pe aceasta, să aflu milostiv pe Cel pe Care L-am mâniat cu mulţimea fărădelegilor mele.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ţie Ţi-a adus Arhanghelul vestirea bucuriei, iar noi cu gând curat ne plecăm înaintea Ta, cerând multă milostivirea Ta.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nădejdea arătându-o bogăţie a sufletului, pe mine cel sărac de orice ajutor, mă întâmpină Părinte, cu rugăciunea ta întăritoare de nădejdea mântuirii în necazuri şi întristări.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătând aducerea aminte de moarte o moarte de fiecare zi, pe mine, cel împietrit pururea cu inima, mă arată mort păcatului, ca să înviez lui Hristos.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Filosof duhovnicesc ai arătat pe cel ce nu se încrede în visuri şi vedenii, iar pe mine, cel ce cu închipuirea cea înşelătoare alunec în păcat, mă tămăduieşte cu doctoria pocăinţei şi a smeritei cugetări.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu trece cu vederea Preacurată, sufletul ce Te laudă pe Tine, ci ne slobozeşte din tirania patimilor cu blândeţea rugăciunilor Tale.

Apoi aceste stihiri:
La poarta inimii stând Hristos, te-ai grăbit a-I deschide fericite, ca să cinezi împreună cu El şi cu Tatăl şi Duhul Sfânt şi să te rogi pentru lumea căzută în păcat.
Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

glas 2, podobie : Cu sângiurile tale...

Roduri pururea înflorind, învăţăturile cele din cartea ta aducând, înţelepte,
îndulceşti inimile celor ce iau aminte la dânsele cu trezvie, fericite,
că scară este, care ridică de pe pământ
sufletele celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine,
la mărirea cea cerească, care rămâne pururea.

Prochimenul, glas 4:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.
Evanghelia dupa Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca¬tre Tatal Meu si nimeni nu cu¬noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i desopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. glas 2:

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub sfânt acoperământul tău.

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.
Urmând gândurile dorului dumnezeiesc, ca un înger ai zburat către cele de sus, dar de fiii tăi duhovniceşti nu te-ai depărtat, fiind strâns legat cu legătura iubirii lui Hristos.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N) şi de pretutindeni, a caror pomenire o savarsim, ale Cuviosului Ioan Scărarul, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătând răbdarea ca fiind uşă a înţelepciunii duhovniceşti, cu cheia rugăciunii tale deschide-mi mie uşa răbdării, ca să nu fiu prins şi sfâşiat de lupul înţelegător al patimilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Căi de viaţă arătând căile ascultării, pe acestea mă povăţuieşte pe mine, cel ce pururea cu minte mă aflu pe plaiurile păcatelor celor multe şi grele.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Caută-mă pe mine, cel ce prin multa mânie m-am despărţit de Hristos şi m-am făcut lăcaş dracilor, neaflând nicăieri izbăvire; dar cu puterea rugăciunii tale înviază sufletul meu cel omorât de păcat .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu mă pierde întru mulţimea fărădelegilor mele, ci cheamă-mă la pocăinţă, mai înainte de a-mi închide Stăpânul uşile îndurărilor Sale.

Cântarea a VIII-a

În văpaie de foc stau Ţie înainte heruvimii şi serafimii, Doamne, şi toată zidirea cântare frumoasă cântă Ţie: Lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii !

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sabia gândului smerit ai tăiat toate urzelile vrăjmaşilor şi te-ai făcut trâmbiţă a înţelepciunii, povăţuind pe toţi pe căile Vieţii, către care îndreptează şi paşii gândului meu.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scara Raiului ne-ai zugrăvit întru dumnezeieştile cuvinte ale înţelepciunii, iar noi urmând poveţele tale ne ridicăm din pământul patimilor pe treptele laudelor dumnezeieşti.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu săgeţile rugăciunilor tale doboară pe vrăjmaşii care ne necăjesc şi sădeşte în inima noastră seminţele cuvintelor tale ca să aducem rod însutit de înţelepciune prin lucrarea faptelor bune.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Deschide-mi porţile pocăinţei, Mult Îndurată, ca Una Ce ai păzit nestricate cheile fecioriei, lumii dăruind pe Rodul binecuvântat al pântecelui Tău, Care ne-a dăruit nouă mântuirea.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu razele cuvintelor tale ai gonit întunericul cel greu al patimilor şi pe toţi i-ai însufleţit a aduce ţie cântare de laudă, ca unui biruitor asupra patimilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu plânsul cel aducător de bucuria vieţii veşnice te-ai încununat, iar acum ascultă suspinurile inimii mele şi tânguirea mea o prefă în bucuria apropierii de Hristos, Cel Ce dăruieşte tuturor mare milă.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

În toată vremea ai cugetat la moarte şi la judecata cea înfricoşătoare, iar acum viaţa veşnică ai moştenit şi mila Cuvântului, pe Care roagă-L să nu ne osândească pe noi în focul cel veşnic.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Patimile ce domnesc în mine le alungă cu puternică rugăciunea Ta şi-mi dă vieţuire netulburată la limanul adevăratei umilinţe, Preabinecuvântată Stăpână

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:
"Ceea ce esti mai cinstita...".
Bucură-te, icoana pustinicilor iubitori de nevoinţă, scară a înţelepciunii monahilor, înger pământesc luminat de razele Soarelui dreptăţii, adu grabnic jertfa rugăciunii tale, ca să ne izbăvim de mulţimea răutăţilor noastre.
Crucea lui Hristos luând pe umerii tăi, ai mers cu smerenie pe calea pătimirii şi te-ai făcut grăitor de cele înalte, cu care ridică din cădere şi sufletele noastre ostenite pe calea mântuirii.
Cu postul şi privegherea te-ai întărit în arena rugăciunii şi cu săgeţile de foc ale acesteia ai doborât pe vrăjmaşii neîmpăcaţi, luând din mâna lui Hristos cununa biruinţei spre bucuria îngerilor.
Ca unul ce te-ai făcut monahilor uşă de mântuire şi tuturor râu de binecuvântări dumnezeieşti, cu roua cuvintelor tale stropeşte-mă şi pe mine, ca să mă trezesc din somnul patimilor şi să mă arăt râvnitor spre cele de mântuire.
Dragostea şi smerenia odihnindu-le în inima ta, te-ai arătat sălaş sfinţit al Duhului, iar acum în sălaşurile cereşti petrecând, roagă-te să ne sălăşluim noi în sălaşul rugăciunii neîncetate.
Ca unul ce cu aripile înfrânării ai zburat către înălţimile desăvârşirii, lăudând împreună cu îngerii pe cel dorit, roagă-te să ne izbăvim noi de toată greutatea păcatului.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfântul Ioan Scărarul şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...

si dupa ecfonis cantam Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne intampina pe noi mai inainte pana ce nu ne robim, cand vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne ingrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cat poate credinta dreptmaritorilor crestini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Pe muntele desăvârşirii ajungând, ai luat în mână tablele căii duhovniceşti şi ai pus trepte de sporire ucenicilor, care te fericesc şi dau slavă Domnului pentru mila cea negrăită.

Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme în care ne închinăm icoanei Sfântului:

Sfinte Ioane, tu pe îngeri i-ai întrecut cu înfrânarea şi curăţia minţii, căci văpaia poftelor ai stins-o în marea rugăciunii, iar acum te rogi pentru noi, ca să ne izbăvim de cursele vrăjmaşului.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Cu mulţumiri celui care a publicat acest frumos Paraclis pe poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro
Domnul să ne binecuvânteze şi să ne ierte de păcate pe noi robii lui cei ce cădem tot timpul în greşeală şi să ne ajute să ne ridicăm câte ori de câte ori cădem.
Doamne Ajută.

duminică, 23 martie 2014

Crucea Domnului Iisus Hristos

Iisus Hristos Viiază mie.
Iisus Hristos merge înaintea mea.
Chiar de sunt căzut Iisus Hristos nu mă lasă căzut si îmi completează faptele bune şi apoi priveşte spre mine, ca atunci când priveşte spre Sfântul Apostol Petru după lepădarea de care îi spusese înainte când se jurase.
Doamne ce Minunat Eşti.
Doamne descoperă-ne Minunile Tale.

El îmi aminteşte că mă Iubeşte şi mă vrea cu El şi nu mă duce în ispită.
eu cu El de mână.
Astăzi dimineaţă am realizat cu ajutorul unei emisiuni tv, (da ştiu că veţi zice imediat că fac reclamă sau e o prostie dar să ştiţi că şi eu aş privi sceptic din afară, critic la ceea ce spun) dar dacă vrei, poţi să-l vezi pe Dumnezeu oriunde, în toate şi chiar şi câteodată în emisiunea Universul Credinţei, deci am realizat că astăzi prăznuim Duminica Crucii, iar ieri am pus o floare la o Cruce fără să ştiu acest lucru.
Cumpărasem un mic trandafir şi ieri soţia mea l-a dus la Biserică după săptămâni în care zăcuse într-un colţ uitat de mine, ... Muguri şi frunze verzi străpunseseră ceara şi coaja câutând Calea, Adevărul, Viaţa, Lumina ... pentru mine.
Când am ajuns acolo la Biserică târziu după slujbă, cu ajutorul unui prieten l-am plantat lângă Cruce, lângă gărduţul ei, aşa mi-a plăcut mie... dar nu mi-a plăcut mie ci Mâna Lui Dumnezeu m-a împins acolo, ca eu cel mârşav şi păcătos să aduc Laudă Sfintei Cruci... ieri nu ştiam de ce!
Dar ce Luminare pentru Duminică Dimineaţă când Iisus Hristos a întors capul către mine şi m-a privit fiind bătut şi batjocorit de păcatele mele pentru care a primit răstignirea pe SFÂNTA CRUCE.
Pentru că astăzi am aflat de ce!
Asăzi este DUMINICA SFINTEI CRUCI!
Bucură-Te SFÂNTĂ CRUCE!

Sănătate şi tot ce-i bun. Vă iubesc oameni de pretudindeni, prieteni, duşmani, bolnavi, copii .......
Doamne Ajută.

sâmbătă, 15 martie 2014

Timp liber, timp ce trece

Omul ajuns liber de muncă.

Spălând ceva de mână, mi-am amintit cum în facultate neavând maşină de spălat pierdeam ceva vreme spălându-mi din haine atunci când nu le duceam la mama şi tata acasă.

Omul astăzi nu mai spală haine, nu mai spală vase, a inventat maşinile de spălat, nu mai scutură covoare, are pardoseli inovative, nu mai face de mâncare, are semipreparate industruiale, nu mai lucrează pământul, lucrează cu calculatorul şi are roboţi şi utilaje din ce în ce mai performante şi specializate care îi fac în totalitate muncile fizice, nu mai călătoreşte kilometrii pe jos sau călare ci zboară şi foloseşte comunicarea modernă ... , omul s-a eliberat de muncile casnice are mult mai mult timp liber şi acum transpiră doar la sala de sport sau în cluburi şi discoteci dansând.

Omul făcea toate, spre Slava Lui Dumnezeu, cu rugăciunea în gând, aşa că timpul lucrat atunci era folosit atât spre câştigul trupesc cât şi spre cel sufletesc.

Dumnezeu i-a spus lui Adam:
"17. Iar lui Adam i-a zis: “Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: “Să nu mănânci”, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!
18. Spini si pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19. În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”."

Noi ce facem prin optimizarea tehnologică a timpului nostru? Ce facem cu marele timp liber?
Nu cumva ne opunem de fapt poruncii de a ne câştiga în sudoare pâinea noastră cea de toate zilele.
Nu cumva timpul îl pierdem hipnotizaţi de restul de tehnologie, tv, internet, distracţii noi, etc.
Nu cumva din această cauză pâinea noastră nu mai este făcută în cuptor la foc de lemne, din făină, apă, drojdie şi sare ci are pe lângă câteva procente din ingredientele de mai sus, peste 34 de componente, aditivi şi E-uri? adică din hrană şi medicament a ajuns să fie semi-hrană şi aproape otravă?

Folosim oare acest timp liber "câştigat" cu folos?
Citim mai mult?
Ne rugăm mai mult?
Avem activităţi intelectuale mai bogate şi mai variate?
Avem timp pentru mai multe lucrări de orice fel?
Facem întrajutorare şi filantropie mai multă?
Facem milostenie mai multă?
Facem educaţie duhovnicească mai multă cu copii sau semenii noştri?
Facem mai multe fapte bune?
Suntem mai creatori?
Pictăm, sculptăm, compunem, cântăm, scriem, construim, salvăm ??? ?

Nu prea cred.
Dimpotrivă ne plângem că nu avem timp, alergăm ca nişte animale bezmetice de colo colo în căutarea unei fericiri pe care nu o mai dobândim, suntem mai bolnavi, suntem mai speriaţi, suntem mai disperaţi, suntem mai păcătoşi, suntem mai răi, suntem mai retraşi în carapacea noastră, suntem mai proşti, cădem în mai multe vicii şi ajungem să credem că trăim pentru ele şi pentru a le consuma, nu mai deosebim binele de rău (mai toţi ne întrebăm Ce viaţă este asta şi pentru ce trăim? dacă ţigări nu, băutură nu, distracţii nu, femei nu ...) şi suntem mai mult şi din ce în ce mai mult exploataţi de băieţii deştepţi şi de politicieni care ştiu să profite şi de corporaţiile lor prin servicii interminabile şi printr-o stoarcere de esenţă, de idei, de putere, de creativitate, de vlagă ... TIMPUL TRECE RAPID!!! iar noi rămânem cu visele, rămânem cu lucrările neîmplinite, rămânem naufragiaţi pe o insulă pustie, singuri, departe de Dumnezeu şi de apropiaţii noştri.

Capcanele d..cilor care ne secătuiesc timpul şi sunt din ce în ce mai perverse!
DOAMNE FEREŞTE!

Şi-mi vine să spun golăneşte:
ALOOO TREZIREA!
SUFLETUL ESTE INDIVIDUAL IAR TIMPUL O ETERNITATE!
DOAMNE MILUIEŞTE!

şi cum spunea un Cuvios Părinte mâna nu trebuie să-ţi tremure pe sabie când IISUS HRISTOS ESTE CU TINE!
Tăiaţi nodul răului, spargeţi carapacea în care staţi închişi, ajutaţi şi pe cei din jur să rupă vălul negru al întunericului, lucraţi spre binele tuturor şi al urmaşilor noştri şi al urmaşilor urmaşilor noştri în vecii vecilor, Amin.

Aşa cum Viaţa Veşnică este dinamică şi se urcă din slavă în slavă, faceţi ca viaţa aici pe Pământ să fie dinamică şi nu statică şi să urcăm din treaptă în treaptă. Nu hrana pântecelui este importantă, nu somnul este important, nu ura, răutatea şi răzbunarea sunt importante, ci Mântuirea Colectivă!
SĂNĂTATE ŞI TOT CE-I BUN!
DOAMNE AJUTĂ!



vineri, 7 martie 2014

Cuvinte de post

Doamne Ajută.

Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.
Noul Testament ne învaţă cum să ne trăim viaţa în Iisus Hristos pentru a ne asigura Mântuirea, Iertarea, Miluirea şi VIAŢA VEŞNICĂ.
Un cuvânt frumos am ascultat astăzi la radio. Un părinte spunea că noi creştinii ortodocşi nu suntem o sectă, o grupare ce stă ferită, închisă, o entitate ce trăieşte separat de restul lumii, de cei pe care îi consideră răi, ci trăim cu oamenii în iubire pentru cei buni şi cei răi în aceeaşi măsură. Îmi amintesc ce spunea un cuvios părinte că Raiul este plin de păcătoşi pocăiţi.
Deci aş spune că cel de lângă noi care ne-a greşit sau face rele şi păcate, nu trebuie judecat, oprimat, executat ci îndreptat, deci trebuie privit ca un viitor posibil sfânt.
Oamenii se află pe diferite trepte de cunoaştere creştin ortodoxă. Unii îl caută pe Dumnezeu (se spune că cine îl caută l-a şi găsit), unii sunt la început de drum, unii sunt pe diverse trepte, alţii sunt împliniţi. Oriunde te-ai afla, mă refer ca nivel de cunoştinţe, contează cum îţi priveşti aproapele. Nu trebuie să judeci sau să dispreţuieşti şi nici să priveşti cu invidie, poate şi tu ai fost acolo pe treapta aceea de mai jos sau poate vei ajunge pe treapta aceea de mai sus.
Iubeşte pe toţi oamenii sau încearcă să iubeşti cât mai mult şi să ierţi cât mai mult, altfel, de pe o treaptă, poţi să cazi pe o altă treaptă mult mai jos sau Doamne Fereşte să cazi jos.

Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.
"CAPITOLUL 14
Cum sa ne purtam cu cei slabi si sa nu dam prilej de sminteala nimanui.
1. Primiti-l pe cel slab in credinta fara sa-i judecati gandurile.
2. Unul crede sa manance de toate; cel slab insa mananca legume.
3. Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca; iar cel ce nu mananca sa nu osandeasca pe cel ce mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit.
4. Cine esti tu, ca sa judeci pe sluga altuia? Pentru stapanul sau sta sau cade. Dar va sta, caci Domnul are putere ca sa-l faca sa stea.
5. Unul deosebeste o zi de alta, iar altul judeca toate zilele la fel. Fiecare sa fie deplin incredintat in mintea lui.
6. Cel ce tine ziua, o tine pentru Domnul; si cel ce nu tine ziua, nu o tine pentru Domnul. Si cel ce mananca pentru Domnul mananca, caci multumeste lui Dumnezeu; si cel ce nu mananca pentru Domnul nu mananca, si multumeste lui Dumnezeu.
7. Caci nimeni dintre noi nu traieste pentru sine si nimeni nu moare pentru sine.
8. Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. Deci si daca traim, si daca murim, ai Domnului suntem.
9. Caci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos, ca sa stapaneasca si peste morti si peste vii.
10. Dar tu, de ce judeci pe fratele tau? Sau si tu, de ce dispretuiesti pe fratele tau? Caci toti ne vom infatisa inaintea judecatii lui Dumnezeu.
11. Caci scris este: “Viu sunt Eu! - zice Domnul - Tot genunchiul sa Mi se plece si toata limba  sa dea slava lui Dumnezeu”.
12. Deci, dar, fiecare din voi va da seama despre sine lui Dumnezeu.
13. Deci sa nu ne mai judecam unii pe altii, ci mai degraba judecati aceasta: Sa nu dati fratelui prilej de poticnire sau de sminteala.
14. Stiu si sunt incredintat in Domnul Iisus ca nimic nu este intinat prin sine, decat numai pentru cel care gandeste ca e ceva intinat; pentru acela intinat este.
15. Dar daca, pentru mancare, fratele tau se mahneste, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mancarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos.
16. Nu lasati ca bunul vostru sa fie defaimat.
17. Caci imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie in Duhul Sfant.
18. Iar cel ce slujeste lui Hristos, in aceasta este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni.
19. Drept aceea sa urmarim cele ale pacii si cele ale zidirii unuia de catre altul.
20. Nu strica, pentru mancare, lucrul lui Dumnezeu. Toate sunt curate, dar rau este pentru omul care mananca spre poticnire.
21. Bine este sa nu mananci carne, nici sa bei vin, nici sa faci ceva de care fratele tau se poticneste, se sminteste sau slabeste (in credinta).
22. Credinta pe care o ai, s-o ai pentru tine insuti, inaintea lui Dumnezeu. Fericit este cel ce nu se judeca pe sine in ceea ce aproba!
23. Iar cel ce se indoieste, daca va manca, se osandeste, fiindca n-a fost din credinta. Si tot ce nu este din credinta este pacat."
Şi mă repet şi mă minunez cum fostul Saul poate să spună aşa cuvinte ...
Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.

Sănătate şi tot ce-i bun.
Rugaţi-vă pentru toţi cei bolnavi de pretutindeni din lumea asta şi pentru binele tuturor
Pace Lumii.
Doamne Ajută.
Aliluia. Aliluia. Aliluia.
Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-ne pe noi păcătoşii.
Ami.
Doamne Ajută.

vineri, 14 februarie 2014

Simplă matematică ortodoxă

3 = 1

Sfânta Treime Nedespărţită, Tatăl - Dumnezeu cel Bun Atotţiitorul, Fiul - Dumnezeu Adevărat Mântuitorul Iisus Hristos şi Sfântul Duh - Dumnezeu Mângâietorul, sunt Unul - Dumnezeu Adevărat Iubitor Miluitor în trei ipostasuri cu o singură natură.

1 + 1 = 1

Prin Taina Cununiei, bărbatul şi femeia nu sunt jumătăţi ale unui întreg ci se contopesc devin una, un întreg.

(1 + 1) + 1 + 1 + 1 + ... + 1 = 1

Părinţii, bărbat şi femeie, nasc prin minunea lăsată de Dumnezeu copii, toţi împreună fiind o familie.

3 = 4

Crucea unită cu Trinitatea. Ne facem Cruce şi spunem În Numele Tatălui în sus la frunte, al Fiului în jos la buric şi al Sfântului Duh orizontal pe cei doi umeri, în cele patru direcţi, pe cele patru laturi ale Crucii. Dumnezeu Tatăl în Cer Făcătorul a toate - Sus , Dumnezeu Fiul întrupat pe pământ pentru ridicarea păcatelor şi salvarea oamenilor copii creaţi de Dumnezeu - Jos, Dumnezeu Duhul Sfânt - pe orizontală, cel ce pluteşte pe ape, cel ce purcede din Dumnezeu Tatăl trimis de Dumnezeu Fiul după ce a luat moarte pe Cruce şi a Înviat şi s-a Înălţat.

∞ = 1

Dumnezeu Iisus Hristos, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Fără Margini micşorat ca Om şi întrupat în Pântecele Sfânt al Pururea Preacuratei şi Preanevinovatei Fecioara Maria, dăruit din Iubirea Fără margini a Lui Dumnezeu Tatăl pentru neamul omenesc şi cu Puterea Nemărginită a Dumnezeului Duhului Sfânt.

Sănătate şi tot ce-i bun.

Pace şi Iubire pentru Calea, Adevărul şi Viaţa noastră Dumnezeu Iisus Hristosşi faţă de aproape.

Doamne Ajută.

marți, 28 ianuarie 2014

Sfântul Cuvios Efrem Sirul

"Sărac fiind de bunătăţi şi bogat de patimi, de ruşine plin, de dumnezeiască îndrăzneală lipsit, de Dumnezeu osândit, de îngeri plâns, de draci batjocorit, de cunoştinţă mustrat, de faptele cele ruşinat, mai înainte de moarte, mort fiind, mai înainte de judecată, osândit, mai înainte de chinuirile nesfârşite, chinuit, deznădejdea mă cuprinde. Pentru aceea, ca la singurul sprijin prea fierbinte, către tine scap, Stăpână de Dumnezeu Născătoare." Sfinte Efrem Sirul îţi mulţumesc pentru această rugăciune de ziua ta. Petrecere în Cer şi petrecere pe Pământ. Mare Bucurie eşti pentru noi toţi, Binecuvântat Fie Dumnezeu pentru Sfinţii Lui. Maică Fecioară Maria Mulţumim.
o Frumoasă Icoană a Sfântului Efrem Sirul Prăznuit astăzi, 
preluată cu mulţumiri de pe razbointrucuvant.



„Doamne şi Stăpânul vieţii mele,
duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert depărtează-l de la mine.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.



"Ceasul judecăţii pururea mai dinainte văzându-l, ai plâns cu amar, Părinte Efrem, ca un iubitor de linişte; şi îndemanatic invăţător ai fost cu faptele, Cuvioase. Pentru aceasta, Părinte Preafericite, pe cei leneşi îi ridici spre pocăinţă. Harul ce izvorăşte din gura ta, Cuvioase, a umplut de apele vieţii Biserica, şi lumii a izbucnit râuri de cucernicie, revărsând asupra noastră apa pocăinţei; ci învăţându-ne cu cuvintele tale, Părinte Efrem, roagă-te Lui Hristos, Dumnezeul nostru să se mântuiască sufletele noastre."

Mulţumire

Cerem, cerem, cerem, ... tot timpul CEREM
Ce poate fi mai frumos decât să ceri şi să primeşti
Iisus Hristos sigur se bucură când dăruieşte când vede că îţi şterge lacrimile şi Lumina îţi cuprinde chipul. Lumina Necreată.

Să nu uităm ...
Să ne oprim aşa cum brusc ridicăm ochii şi privim Cerul, Soarele sau Luna şi Stelele.

O respiraţie,
O clipă,
O ... mulţumire,

Simplu.

MULŢUMESC.

sau un pic mai mult timp pe care îl câştigăm oferindu-l Lui Dumnezeu Adevărat Iisus Hristos Prietenul nostru Apropiat şi Unic în Iubirea faţă de noi!
Un Acatist de O Mare Frumuseţe!!!

Acatistul de mulţumire - Slavă Lui Dumnezeu pentru toate












Acatistul de multumire
Slava lui Dumnezeu pentru toate !
Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele:
 Condacul 1 
Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-a aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine:
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.
Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie, pentru praznicul vietii;
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a seminelor;
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 3-lea

Prin puterea Sfantului Duh imprastie mireasma orice floare, tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui Mare intru cele smerite. Lauda si cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul albastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va si-I cantati Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cat de minunat esti in sarbatoarea primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura si noi strigam cu bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, Tu esti Biruitorul mortii!
Mangaiate de lumina lunii si de cantecele privighetorilor stau vaile si codrii in vesminte de nunta. Intreaga lume e mireasa Ta si ca pe Mirele ei vesnic te asteapta. Daca iarba campului astfel o imbraci, pre noi, oare cum ne vei preschimba in veacul Invierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?
Slava Tie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori si gusturi si miresme;
Slava Tie, pentru zidirea cea primitoare si bogata in mangaiere;
Slava Tie, ca ne-ai inconjurat cu mii si mii de fapturi;
Slava Tie, pentru adancul intelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste intreaga lume;
Slava Tie, cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti;
Slava Tie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice;
Slava Tie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepieritoare, desavarsite;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 4-lea

Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul si mai dulce decat fagurii este impreuna - grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se inaripeaza: cu ce cutremur se umple sufletul si cat de marete si pline de talc par atunci viata si faptura toata! Unde nu esti Tu - acolo este pustiu. Unde esti Tu - acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Cand se lasa inserarea pe pamant si se asterne linistea aducand vremea odihnei si a somnului obstesc, paletele stralucitoare inchipuite de norii poleiti cu aurul amurgului imi par a fi camara Ta. Foc si porfira, aur si azur graiesc proorocind despre frumusetea negraita a cerestilor Tale salasuri si cu glas de praznuire striga:
Slava Tie, in ceasul tihnit al inserarii,
Slava Tie, Celui ce ai revarsat asupra lumii adanca pace,
Slava Tie, pentru raza de ramas bun a soarelui care apune,
Slava Tie, pentru darul somnului odihnitor,
Slava Tie, pentru bunatatea vadita in intuneric, prin lumina pe care o tesi in inimile noastre,
Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger,

Slava Tie, pentru desteptarea fagaduita in bucuria vesnicei zile neinserate,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vietii pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur-vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar sufletul lui e PACE si LUMINA: acolo e HRISTOS! Si inima canta: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; Sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;
Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;
Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;
Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;
Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;
Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;
Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
 Condacul al 6-lea 
Cat esti de maret si de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainilor Tale in serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii si in fosnetul codrilor, glasul Domnului in purcederea tunetelor si ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii in vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inalti pana la cer valurile marii. Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand sa se inalte strigat de pocainta: Aliluia!


Icosul al 6-lea

Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si tu in sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina ta de fulger, ce palide, intunecate si firave pareau aceste bucurii... Sufletul meu nazuieste spre Tine!
Slava Tie, culme a celor mai inalte visuri omenesti;
Slava Tie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumenezeu;
Slava Tie, Celui ce ai aprins in noi un dor mai mare de cele ceresti decat de cele pamantesti;
Slava Tie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale;
Slava Tie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului si ai sortit tot raul nimicirii;
Slava Tie, pentru descoperirile Tale;
Slava Tie, pentru fericirea de a Te simti si a vietui cu Tine;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 7-lea

In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Imparatiei ce va sa fie in dulceata cantarilor, in minunatele acorduri ale suntetelor, in simtirea inalta din glasuirea lor, in stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cu pogorirea Sfantului Duh, Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-le adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc: O, cat de mare esti in operele lor, cat esti de mare in omul pe care Tu l-ai facut!
Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea;
Slava tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;
Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;
Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;
Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti;
Slava Tie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;
Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 8-lea

Cat de apropiat esti de noi in ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace in vremuri grele, de patimiri si scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. Tu mangai, Tu cercetezi cu dragoste si mantui, Tie iti inaltam cantare: Aliluia!

Icosul al-8 lea

Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun si fericiti sunt cei care alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce in ce mai des, iar acum strig:
Slava Tie, Celui ce plinesti cererea pentru cele bune,
Slava Tie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea,
Slava Tie, Celui ce tamaduiesti neputintele si scarbele pentru trecerea vindecatoare a timpului,
Slava Tie, Celui ce sigur stii sa ingadui sa fim prigoniti pe nedrept,
Slava Tie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit si tuturor le daruiesti viata de veci,
Slava Tie, Celui ce faci nepieritor tot lucurul cel inalt si bun,
Slava Tie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea Invierii,
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 9-lea

De ce zambeste tainic toata faptura in zilele de praznic? De ce atunci se revarsa in inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele si insusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul si pamantul canta atunci lauda: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier in vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.
Slava Tie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii;
Slava Tie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale;
Slava Tie, Celui ce Te salasluiesti in chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii;
Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe , ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti;
Slava Tie, Celui ce ai pus mare rasplata in insasi fapta buna;
Slava Tie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte;
Slava Tie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru prefacut in pulbere nu se alcatuieste iara din aceasta, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins si intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de a o mai dobandi. Cu TINE nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul DRAGOSTE. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti si Cel ce iarasi dai VIATA.
Pe Tine te laudam cantand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul Tau, nu ma lasa sa ma indepartez si sa ma indoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca sa aud in toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-ti strig, iubitorule de oameni:
Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;
Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har;
Slava Tie, pentru povetele glasului tainic;
Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai;
Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;
Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;
Slava Tie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 11-lea

Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine. In pulbere se asterne duhul meu inaintea Sfintei Cruci: aici e biruinta iubirii si a mantuirii, aici nu inceteaza in veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fericit cel care va cina in Imparatia ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant cu aceasta fericire, de fiecare data cand mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul si Sangele Tau, iar eu, mult pacatosul, am primit Sfintele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire.
Slava Tie, pentru puterea harului Tau cel necuprins si de viata facator;
Slava Tie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite;
Slava Tie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului;
Slava Tie, caci Tu intorci celor ce se pocaiesc neprihanirea crinilor;
Slava Tie, adanc nesecat al iertarii;
Slava Tie, pentru paharul vietii si pentru painea bucuriei vesnice;
Slava Tie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se rasfrangea Slava Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete si bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei in sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ce inseamna laudele mele inaintea Ta ! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor inalte - dar stiu cum te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat in haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare si-am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile si apele susura cu taina despre Tine, am auzit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune pe nesfarsitele intinderi.
Ce e lauda mea ! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc si vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:
Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat lumina,
Slava Tie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata si dumnezeiasca,
Slava Tie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor si ingerilor Tai,
Slava Tie, Preasfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim Imparatia Ta,
Slava Tie, Duhule Sfinte, Soare De-Viata-Facator al veacului ce va sa vina;
Slava Tie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre;
Slava Tie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabuna si De-Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia !
 Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice Icosul 1: Venit-am pe lume... si Condacul 1: Imparate al veacurilor...
Si se face otpustul.

preluat cu mulţumiri de la crestinortodox.ro
Un zâmbet de Sfânt între Sfinţii Lui Dumnezeu


ALILUIA