blogul unui om

Dumnezeu să ne ajute şi să ne arate paşii mărunţi!!!


marți, 30 noiembrie 2010

Sfântul Apostol Andrei Apostolul Românilor Cel Întâi Chemat

Schingiuiţi pentru credinţă, Sfinţii şi-au ridicat sufletele la cer. Astăzi unii dintre noi îşi schingiuiesc singuri sufletele la bisericile diavolului, magazinele de vise, coborând cu sufletele în iad. Aţi observat că diavolul îl copie pe Dumnezeu? Aceste biserici diavoleşti au deasupra uşii sau în partea de sus ca şi bisericile un ochi, dar nu ochi limpede al Lui Dumnezeu care ne veghează ci unul tulbure drogat. În loc de pliculeţe de tămâie şi lumânări, cumperi ţigările cu droguri şi pliculeţele cu vise. Rău!
Dumnezeu să ne păzească, iar Sfântul Andrei să trimită lupii peste ei. Unde oare sunt lupii care ne păzeau străbunii???

duminică, 28 noiembrie 2010

Iată au trecut zile de Sfinţi Mari Mucenici Mercurie, Ecaterina, Ioan Persul şi a Sfântului Stelian ocrotitorul copiilor. Toţi aceşti Sfinţi cu moaşte în Bucureşti se roagă pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri şi pentru aceasta trebuie să le aducem închinăciune şi să sărutăm cu credinţa buzelor noastre raclele, moaştele şi icoanele. Nu să fluturăm mâna pe aceste lucruri sfinţite, nu să dăm noi aşa-zise binecuvântări făcând cruci pe ele, nu cu semeţie să trecem pe lângă ele sau să ne ştergem mâinile şi hainele de ele. Ne este frică să nu luăm boala altora dacă le sărutăm? Nu ne ducem la ele spre vindecare? Vindecarea se ia prin smerenie, prin credinţă, prin închinăciune în faţa lor! Cei neştiutori învaţă greşit aceste lucruri, văzându-le la alţii, când intră pentru prima dată în Biserică!
Există persoane care cu frică se apropie de Dumnezeu, de icoanele care sunt sfinţite prin ceea ce reprezintă. Există persoane care nu au curajul să ridice privirea mai sus de picioarele Sfinţilor din Icoane, ci doar sărută cu frică picioarele şi mâinile lor!!! Aceştia vor primi mila iubirii!!!
                                                           Sfântul Mare Mucenic Mercurie

Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina

                                                      Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul


                                                        Sfântul Stelian ocrotitorul copiilor
Cu ale lor rugăciuni Doamne miluieştene pe noi.
Slavă Sfintei Treimi, Sfintei Fecioare Maria şi tuturor Sfinţilor lui Dumnezeu!!!

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Sfântul Grigorie Decapolitul

În timp ce unii oameni alergă pe la moaştele făcătoare de minuni, pentru ca Domnul să trimită harul Lui şi mila Lui spre ei, în dorinţa de a avea un copil, alţii sub întunericul satanei renunţă la copii, iar alţii în rătăcirea şi mai mare editează un site unde lasă lumea să voteze dacă să păstreze sau nu copilul pe care îl au în curs de facere (în pântecele unei femei din acest cuplu lipsit de lumină). Să ne rugăm Sfântului Grigorie Decapolitul ca Domnul să le dea mintea cea de pe urmă atât lor cât şi celor care voteazâ. (nu pot să cred că lumea păcătuieşte votând pentru avort pe acest site, condamnând un copil pe care nu-l cunosc, dintr-o familie cu care nu au nici o legătură. Să fie oare atât de mare dorinţa de a face rău gratuit şi iresponsabil? Se apropie sfârştul lumii? De la an la an generaţii lipsite de Dumnezeu, din familii lipsite de credinţă încep o viaţă fără ţintă. Să ne rugăm Domnului să li se descopere drumul mântuirii, scopul omului pe acest pământ!!!
Moaşte de Sfinţi străjuiesc ţara noastră de astfel de răi!!!
 Printre străjerii Patriei Române este şi:

Sfântul Grigorie Decapolitul


Acest sfânt era din Isauria, născut şi crescut într-una din cele zece cetăţi, ce se cheamă Irinopol, fecior al lui Serghie şi al Mariei, în vremurile necredincioşilor luptători împotriva icoanelor. Când a fost de opt ani a fost dat la carte şi învăţând s-a făcut de vârstă şi se găteau părinţii să-l însoare; iar el fugind pe ascuns, mai ales pentru eresul luptătorilor împotriva icoanelor umbla din loc în loc, sărutând pe cei ce mărturiseau pentru sfintele icoane şi strângând la sine de la aceia folos sufletesc. Apoi, supunându-se pe sine la toată înfrânarea şi aspra petrecere, s-a luptat cu multe ispite şi mai ales cu cele aduse de la demoni; pentru care s-a şi arătat mare făcător de minuni. Acesta a mers şi în Asia şi la Bizanţ dorind să mărturisească pentru sfintele icoane. Iar de acolo s-a dus la Roma şi, străbătând tot Apusul şi spăimântând pe mulţi cu semnele şi cu minunile ce făcea, iarăşi s-a întors la Bizanţ; şi de acolo s-a dus la muntele Olimpului. Deci suindu-se acolo şi topindu-se foarte, s-a îmbolnăvit de idropică, încât numai după glas era cunoscut de cei ce-l ştiau. Deci pogorându-se din munte s-a dus la Tesalonic şi de acolo venind iarăşi la Bizanţ a aflat pe Simeon mărturisitorul şi purtătorul de Dumnezeu închis în temniţa pentru sfintele icoane. Şi închinându-i-se şi rugându-l mult să se roage pentru el, cu pace s-a săvârşit. Sfintele moaşte, ale acestui Sf. Grigorie, se află întregi în România la sfânta Mănăstire Bistriţa-Vâlcea, care este făcută din temelie de răposatul ban Barbu Craiovescul. Acesta cu multă cheltuială a adus aceste sfinte moaşte la această sfântă mănăstire, unde se află şi până astăzi făcătoare de minuni, prin care şi sfânta mănăstire de multe primejdii este ferită şi pământul acesta multă folosinţă şi ajutor are; iar cine merge la sfântul cu smerenie şi cu credinţa află folosinţă şi tămăduire atât trupeşte cât şi sufleteşte.
Doamne Ajută!!!

luni, 15 noiembrie 2010

Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, sau Velicikovski

Într-o lume a rătăcirii, a dezbinării, a consumerismului, a vitezei pentru scopuri mici, o clipă suspendată în timp de o cugetare asupra vieţii unui Cuvios, este o oază în care ne aruncăm însetaţi. Cuvintele unui monah sunt supte, sorbite cu orice ocazie, ca un burete de noi, de timpanele noastre, spre sufletele noastre.


 Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, sau Velicikovski, este unul din stareţii care au avut o influenţă deosebită atât asupra monahismului românesc, cât şi asupra celui slav.


Paisie s-a născut la 21 Decembrie 1722 la Poltava, în Ucraina, tatăl său fiind preot la catedrala oraşului. A avut 11 fraţi şi a primit o educaţie religioasă deosebită. Cercetări mai noi conchid că se trăgea din moldoveni stabiliţi în ţinutul Poltavei, înrudiţi cu strămoşi după mamă ai lui Dimitrie Cantemir.



A studiat la Academia duhovnicească din Kiev - întemeiată de Mitropolitul român Petru Movilă - dar n-a terminat studiile, fiind atras de viaţa monahală. Astfel, în 1740 intră în mănăstirea Liubetki, apoi la mănăstirea Medvedovski, unde devine rasofor, cu numele de Platon. Datorita prigoanei ocupanţilor polonezi, se întoarce la Kiev, la cunoscuta , unde va lucra icoane şi unde îl va întâlni pe Mitropolitul Antonie al Moldovei, care slujeşte aici în româneşte (Paul Mihail).



În anul 1742 vine în Moldova, la schitul Dălhăuţi - Vrancea, apoi trece în Muntenia, succesiv la schiturile Trăstieni - Rm. Sărat, Poiana Mărului - unde era stareţ cunoscutul Vasile - şi la Cârnu - Buzău, care se conduceau după regulile monahale athonite. Stareţul Vasile de la Poiana Mărului îl va determina să meargă la Muntele Athos pentru ca, potolindu-şi setea la izvorul milenar al monahismului, să se desăvârşească în viaţa cea întru Hristos.



La numai 24 de ani, în 1746, merge la Athos, mai întâi la mănăstirea Pantocrator. Negăsindu-şi un părinte spiritual cum şi-l dorea, locuieşte singur timp de patru ani într-o peşteră. În 1750 este vizitat la Athos de stareţul Vasile de la Poiana Mărului, care l-a tuns în monahism şi i-a schimbat numele în Paisie.



La 36 de ani este hirotonit ieromonah de către Episcopul Grigorie de la Athos. Primul său ucenic a fost monahul Visarion, venit din Moldova, la care se adaugă şi alţii, tot moldoveni.



Cu binecuvântarea Patriarhului Serafim, Paisie întemeiază schitul, cu 5 chilii, care ajunge repede la 60 de ucenici. Aici învaţă greacă de la monahul Macarie şi începe să traducă din greacă în slavonă, revizuind vechile traduceri slavone după originalele greceşti ale Sfinţilor Părinţi răsăriteni. Stă la Athos 17 ani.



În 1763 hotărăşte să se întoarcă în ţară, datorită rivalităţii dintre călugării greci şi ruşi de la Athos. Împreună cu 64 de ucenici se stabileşte mai întâi la schitul Vărzăreşti - Focşani, apoi se îndreaptă spre Iaşi, după ce mitropolitul de la Bucureşti - grec de neam - l-a refuzat. La Iaşi, Mitropolitul Gavril Calimah - de origine română - care-l cunoscuse la Athos -, îi încredinţează mănăstirea Dragomirna, ctitorie din 1609 a lui Anastasie Crimca, unde se mută cu ucenicii, la care se adaugă în curând mulţi alţii, români, ruşi şi ucraineni. Va rămâne aici 12 ani, formând o obşte de 350 monahi, pentru care a alcătuit un regulament monahal, cunoscut sub numele de, în opt puncte, care introducea rânduiala în viaţa călugărilor, prevăzând : . Deci, monahii erau obligaţi să ducă viaţă de obşte (comună), să lucreze în diferite ateliere, iar stareţul să fie ales de obştea tuturor vieţuitorilor şi confirmat de mitropolit. Se înfiinţează bolniţa, adică spitalul mănăstirii, pentru bolnavi şi bătrâni.



Paisie continuă şi în Moldova opera de traducere a scrierilor Sfinţilor Părinţi - mai ales a celor ascetice - din greacă în slavonă şi în româna; de exemplu, din Sfântul Antonie cel Mare, Petru Damaschin, Isaia Pustnicul, Marcu Ascetul sau Teodor Studitul. Cinstind pe întemeietorul isihasmului, Paisie traduce din greacă în slavonă, de Patriarhul Calist. De asemenea, traduce - cea mai de seamă scriere ascetă - răsăriteană -, la cererea Mitropolitului Gavriil al Petersburgului, tipărită aici în 1739 (Gh. Drăgulin).



Dintre operele sale personale se evidenţiază, în 6 capitole. Aici Paisie expune sistematic bazele biblice şi patristice ale rugăciunii lui Iisus, pregătirea celui ce doreşte s-o practice, precum şi efectele ce le produce. Prezentată ca o, cel ce o practica trebuie să fie ghidat de o persoană experimentată, cel având parte de iluminări speciale în înţelegerea Sfinţilor Părinţi. Există mai multe trepte ale acestei rugăciuni : pentru începători, aceasta corespunde vieţii active, fiind însoţită de observarea strictă a poruncilor (post, rugăciune, priveghere) ; pentru cei desăvârşiţi, rugăciunea minţii corespunde vieţii contemplative. Când sufletul se purifică de patimi, el poate primi harul divin care-l conduce spre viziuni spirituale, descoperindu-i tainele divine la care intelectul nu poate ajunge. Este stadiul rugăciunii vizionare sau al rugăciunii pure - după Sfântul Isac Sirul - din care izvorăşte viziunea. Rugăciunea pură este darul exclusiv al lui Dumnezeu (Romul Joanta).



În privinţa căilor vieţii monahale, Paisie expune învăţătura tradiţională ortodoxă: în singurătate totală ; în tovărăşia a doi-trei monahi sau în comunitate, forma pe care o privilegiază.



În 1775, când Bucovina este ocupată de austrieci, activitatea cărturărească a lui Paisie la Dragomirna ia sfârşit. Însoţit de 200 de ucenici, se aşează la mănăstirea Secu, unde rămâne patru ani, continuând pravila de la Dragomirna.



În anul 1779, la dorinţa domnitorului Constantin Moruzzi (1777-1782), Paisie devine egumen al mănăstirii Neamţ. Iată cum descrie Nicolae Iorga aceasta noua însărcinare :



Activitatea stareţului Paisie la Neamţ a fost deosebit de bogată. El întăreşte aici rânduielile monahale athonite, cu slujbe zilnice conform tipicului, cu viaţa de obşte, cu predici, cu muncă şi rugăciune - după regulă a Sfântului Vasile cel Mare - cu grija pentru bătrâni şi bolnavi. La Neamţ s-a construit, sub îndrumarea sa, un spital, o casă de oaspeţi şi noi chilii, numărul monahilor trecând rapid de 800 : români, ruşi, bieloruşi, ucrainieni, greci, sârbi şi bulgari.



Ultima şi cea mai importantă etapă din viaţa şi activitatea sa, a concretizat-o într-o imensă activitate literar-bisericească : două echipe de traducători, de copişti şi de critici, cu el în frunte, lucrau fără întrerupere la revizuirea şi traducerea scrierilor filocalice în slavonă şi în română. Numărul total al manuscriselor din timpul său se ridică la 300 - dintre care 44 alcătuite de el însuşi - Mănăstirea Neamţ devenind un deosebit de important centru de cultură teologică-ascetică.



Printre alte preocupări ale sale menţionăm şi pe aceea pentru muzica liturgică, organizând aici o scoală bisericească de muzică corală pe mai multe voci, realizând translaţia muzicii bizantine pe notaţie liniară şi introducând, pentru prima oară, cântarea Crezului de către toţi credincioşii în biserică.



A trecut la Domnul la 15 Noiembrie 1794, la vârsta de 72 de ani, fiind înmormântat în biserica Mănăstirii Neamţ.

Influenţa paisiană a fost deosebit de puternică în Moldova prin stareţii Ilarion de la Secu şi Sofronie de la Neamţ său prin ucenicii săi : Visarion, Gherontie şi Dorotei, trimişi la studii în Muntenia ; Platon, care i-a scris o ; Ştefan, care a tradus din slavonă.



În Muntenia, paisianismul s-a răspândit datorită stareţului Gheorghe de la Căldăruşani în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani.



Numeroase manuscrise slavone s-au răspândit în mănăstirile ortodoxe din Bulgaria, Serbia şi de la Athos. Schitul Sfântul Ilie şi mănăstirile Pantacrator şi Noul Athos - ultima înfiinţată de ucenicii săi - au dus mai departe tradiţia spiritului paisian. Opera Sfântului Efrem Sirul, tradusă de el din greacă în slavonă s-a tipărit la Neamţ în 1812. Cum era de aşteptat, rânduielile sale monahale au influenţat masiv viaţa religioasă a Bisericii Ruse. Mulţi dintre ucenicii săi s-au răspândit în 117 mănăstiri şi schituri din 35 de eparhii ale acestei Biserici.



Au fost alcătuite mai multe ale stareţului Paisie, scrise de monahii Spiridon de la Neamţ, Mitrofan, Grigorie, Andronic sau Vitalie, cea din urmă fiind considerată cea mai autentică (Ioan Ivan).



Stareţul Paisie de la Neamţ este considerat unul din cei dintâi scriitori asceţi ai secolului al XVIII-lea. Curentul de reînnoire a vieţii monahale pe care l-a creat a avut un efect benefic şi prin faptul că a contractat curentul de grecizare şi a favorizat impunerea limbii poporului în biserică, cultură şi literatură. El reprezintă (M. Păcurariu).



Pentru viaţa sa ascetică, pentru bogăţia învăţăturilor sale şi pentru contribuţia la înnoirea monahismului, a fost trecut în rândul sfinţilor. Mai întâi de către Biserica Ortodoxa Rusă, la 6 Iunie 1988, apoi de Biserica Ortodoxă Română la 21 Iunie 1992.



Să ne rugăm, dar, zicând: "Cuvioase Părinte Paisie, luminătorul credincioşilor şi podoaba călugărilor, roagă pe milostivul Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre".



Alte icoane cu sfântul Paisie de la Neamt.



Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

marți, 9 noiembrie 2010

Sfântul Nectarie

Doctorul fără de arginţi!
Prietenul bolnavilor!
Vindecătorul!
Să-l cinstim cu gânduri cucernice!!!
Îi mulţumesc unui binefăcător al meu pentru această frumoasă icoană adusă din Grecia şi pentru prietenia strânsă.
Dumnezeu să-l aibe în pază!




Acatistul Sfantului Nectarie
Nectarie - Sfant Ierarh !
Nectarie din Eghina - Noul facator de minuni !
(9 noiembrie)


Dupre obicinuitul inceput, se zice:



Troparul:



Pre cel nascut in Silivria si ocrotitorul Eghinei, pre cela ce s-a aratat in vremurile din urma prieten adevarat al vartutii, pre Sfantul Ierarh Nectarie sa-l cinstim cei credinciosi ca pre un dumnezeiesc slujitor al lui Hristos, ca izvoraste bogate tamaduiri celor ce striga cu evlavie: Slava lui Hristos, Celui care te-a slavit! Slava Celui care minunat te-a aratat! Slava Celui care lucreaza printru tine tuturor tamaduiri!





Apoi se zic Condacele si Icoasele:







Condacul 1



Veniti, ucenicilor ai lui Hristos, care insetati dupre imparatia cea cereasca, sa ii aducem laude iubitului nostru ocrotitor, Sfantul Ierarh Nectarie. Si, multumindu-i pentru nemasurata sa dragoste fata de noi, sa’i cantam intr’un glas: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Icosul 1



Precum oarescand marele ierarh Nicolae, carele fusese intemnitat pentru ca l-a palmuit pre ereticul Arie, fost-a mangaiat de Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, asa si tu ai fost mangaiat cand ai fost aruncat intru temnita prigonirilor, iar Sfantul Nicolae aratatu-ti-s-a in vis, spunandu-ti: „Eu te voi inalta sus, sus de tot...” Prin care minune ni se arata noua masura sfinteniei tale, ca sa iti cantam:



Bucura-te, bucurie a Bisericii drept-slavitoare;



Bucura-te, dar daruit lumii de catre Cela ce se daruieste pre Sine celor credinciosi;



Bucura-te, reazim al calugarilor si al mirenilor;



Bucura-te, pilda pentru pastorii de suflete;



Bucura-te, incununare a ierarhilor;



Bucura-te, ca dispretuit fiind de oamenii pacatosi, imbratisat ai fost de Sfantul ierarh Nicolae;



Bucura-te, ca nu ne mai trebuieste alta marturie despre sfintenia ta;



Bucura-te, ca pustnicului athonit i s’a descoperit ca esti puternic prigonitor al ingerilor cazuti;



Bucura-te, dascal al celor care se straduiesc sa invete theologia, sporind intru rugaciune;



Bucura-te, hram al multor biserici si paraclise;



Bucura-te, icoana a lui Hristos zugravita de Duhul Sfant in vremile din urma;



Bucura-te, apostole al mantuirii;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 2-lea



Intrebandu-te Hristos in vis care este pricina pentru care plangi, raspunsu-i-ai a doua zi, scriindu-i ca saracia, frigul si foametea intuneca frumusetea copilariei tale. Si, dintru randuiala dumnezeiasca, deschizand scrisoarea ta, Themistokle negutatorul s’a sarguit a’ti trimite cele spre trebuinta, iara tu, vazand cum raspuns-a Dumnezeu la cerintele tale, L-ai laudat cu ochii inlacrimati, cantandu-I: Aliluia!







Icosul al 2-lea



Nu de un negutator precum Themistokle au trebuinta copiii cei necajiti, ci de tine, Sfinte Nectarie, stiind ca dragostea ta vine intru intampinarea lipsurilor lor, ajutandu-le cum nici un negutator nu poate a le ajuta. Ca primind sprijinul tau, sa li se usce lacrimile si sa cante tie, cu inima plina de bucurie:



Bucura-te, cela ce i-ai scris Domnului despre ale tale necazuri;



Bucura-te, cela ce ne indemni a grai lui Dumnezeu necazurile noastre;



Bucura-te, ca Hristos a primit a ta epistolie si ti-a trimis prin Themistokle negutatorul cele de trebuinta;



Bucura-te, ca Hristos ne trimite prin tine ceea ce ne este de folos spre a merge pre calea mantuirii;



Bucura-te, dascal al copiilor evlaviosi care cauta adevarata intelepciune;



Bucura-te, dezlegare a pantecelor celor neroditoare;



Bucura-te, ca usurezi durerile nasterii cand maicile te cheama intru ajutor;



Bucura-te, vazand pre pruncii care primesc la botez al tau nume;



Bucura-te, ca ne povatuiesti sa nu cautam ajutor de la oameni, ci de la Dumnezeu;



Bucura-te, cela ce ai trudit din greu spre a-ti ajuta familia;



Bucura-te, ca ii ajuti pre oamenii fara de slujba sa isi gaseasca de lucru;



Bucura-te, apostole al cumpatarii;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 3-lea



Pe nedrept fost-ai prigonit in Alexandria din pricina urzelilor dracesti. Iara tu ai purtat fara a te tulbura crucea rabdarii, invatandu-i pre toti cei prigoniti sa se roage pentru prigonitorii lor si Domnului sa-I cante: Aliluia!







Icosul al 3-lea



Ca o sluga credincioasa fost-ai urmator vartutilor Stapanului tau, Carele S’a rugat pentru cei care Il rastigneau pe lemnul Crucii, si te-ai rugat pentru cei ce te-au rastignit pe Crucea rabdarii. Pentru care, folosindu-ne de vartutea ta, zicem tie cu glas de bucurie:



Bucura-te, sprijinitor al celor apasati de rautatea celor vicleni;



Bucura-te, ca te-ai rugat pentru luminarea celor ce te nedreptateau;



Bucura-te, ca nu te-ai gandit la binele tau, ci numai la binele Bisericii;



Bucura-te, ca nu te-ai tulburat de hulele celora care nu au vrut sa asculte invataturile tale;



Bucura-te, cela ce l-ai ajutat pre Luchian cel bolnav sa nu isi piarda slujba;



Bucura-te, ca fara sa te scarbesti, ai facut in locul lui curatenie in locasul seminarului;



Bucura-te, ca, pentru smerenia ta, Hristos ti-a primit osteneala ca pre o nevointa pustniceasca;



Bucura-te, ca fiind prigonit pe nedrept, rabdat-ai mucenicie fara-de-sange;



Bucura-te, pavaza a crestinilor batjocoriti pentru credinta lor;



Bucura-te, cela ce ne inveti a primi defaimarile necredinciosilor ca pre niste cununi de mult pret;



Bucura-te, apostole al rabdarii;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 4-lea



Socotit-ai ca sufletele din obstea Cuvioasei Xenia aveau trebuinta de tine si ai venit cu dragoste intru Eghina, spre a le fi povatuitor celor ce vroiau sa urce pre scara desavarsirii. Iar ele, cu multumire, au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 4-lea



Mai mult decat ucenicele tale din Eghina, care lepadand lumea au ascultat chemarea cea cereasca, avem noi trebuinta de povatuirea ta, sfinte al lui Dumnezeu, pentru ca ispitele ne invaluie si patimile ne apasa, si nu gasim iesire dintru fundatura in care ne aflam. Dar nadajduind spre ajutorul tau iti cantam:



Bucura-te, indrumator al monahilor si al monahiilor care au lepadat intelepciunea acestui veac;



Bucura-te, pavaza a mirenilor care duc o viata jertfelnica;



Bucura-te, ca aduci linistea manastirii in casele acestora;



Bucura-te, cela ce ii iubesti pre cei care poarta in inimi dragostea pentru aproapele;



Bucura-te, luminator al duhovnicilor pentru rugaciunile ucenicilor;



Bucura-te, mana intinsa crestinilor pentru rugaciunile preotilor;



Bucura-te, ocrotitor al copiilor pentru rugaciunile parintilor;



Bucura-te, inteleptitor al parintilor pentru rugaciunile fiilor;



Bucura-te, chivot al rugaciunii de care atingandu-se crestinii gusta dintru pacea veacului ce va sa vie;



Bucura-te, ca ii ajuti pre crestini sa vietuiasca dupa voia lui Dumnezeu;



Bucura-te, raza a virtutii pre care intunericul acestei lumi nu o poate covarsi;



Bucura-te, apostole al desavarsirii;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!











Condacul al 5-lea







Mahnitu-s-a batranul pescar vazand ca marea era plina de pesti rapitori si osteneala sa ramanea fara rod. Tu ai blagoslovit cu credinta navodul lui si prin rugaciuni ai izgonit pestii cei rapitori, pentru care pescarul a multumit lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!







Icosul al 5-lea



Si noi suntem incercati de ale vietii greutati, si noi suntem intristati vazand cum pestii necazurilor au patruns in marea sufletelor noastre. Si, stiindu-ne neputintele alergam la ajutorul tau, precum pescarul de odinioara. Arata-ne puterea mijlocirilor tale, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca sa iti cantam cu inima multumitoare:



Bucura-te, ca ii ajuti pre cei covarsiti de necazuri;



Bucura-te, cela ce cu dragoste alungi deznadejdea dintru inimile noastre;



Bucura-te, ca dai hrana celor ce flamanzesc;



Bucura-te, ca ii imbraci pre cei goi;



Bucura-te, liman al celor fara de adapost;



Bucura-te, cela ce ai pedepsit pre cel ce nu voia sa isi ajute aproapele;



Bucura-te, ca ii indemni pre cei pedepsiti de Dumnezeu sa isi cunoasca pacatele;



Bucura-te, prieten care sari intru ajutorul celor napastuiti si al celor apasati de singuratate;



Bucura-te, ca tanarului care vroia sa se ucida pre sine’si, i-ai intors cugetul cel rau;



Bucura-te, ca ai fost din nou parinte pentru fiica celuia ce isi ucisese fratele;



Bucura-te, noule ierarh Nicolae, carele ai purtat grija de mantuirea ei si a surorilor sale;



Bucura-te, apostol al ajutorului Dumnezeiesc;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 6-lea



Cine poate grai multimea minunilor tale, sfinte al lui Dumnezeu? Ca toti cei care te-au chemat intru ajutor au fost mangaiati intru nevoile lor. Si dimpreuna cu bolnavii care au primit prin tine tamaduire minunata, canta lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 6-lea



Apasatoare este crucea bolii, Sfinte Nectarie, si inca mai grea este atuncea cand nu vedem intru ea leacul trimis de Dumnezeu pentru tamaduirea sufletelor noastre. Cerand de la tine sa te rogi lui Dumnezeu pentru inteleptirea celora ce cartesc din pricina bolilor, rugamu-te sa le vii intr-ajutor, tamaduindu-i degraba, ca sa-ti cante impreuna cu noi:



Bucura-te, ca aratandu-te grabnic tamaduitor, indata dupa adormirea ta ai vindecat un bolnav;



Bucura-te, ca cei tamaduiti de tine au marturisit harul tau;



Bucura-te, ceresc doctor fara de arginti, ajutator al doctorilor pamantesti;



Bucura-te, ca usurezi durerile celor ce se inchina la ale tale sfinte moaste;



Bucura-te, ca cei ce se roaga in fata icoanei tale primesc puterea de a indura boala;



Bucura-te, izgonitor al duhurilor necurate si al capateniilor lor;



Bucura-te, cela ce ai tamaduit si tamaduiesti cele mai grele suferinte;



Bucura-te, stiind ca la Dumnezeu nici o boala nu este fara de leac;



Bucura-te, cela ce ai purtat crucea bolii fara sa cartesti;



Bucura-te, ca in chip minunat ai fost tamaduit de Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu;



Bucura-te, ca acum te rogi ei pentru tamaduirea celor bolnavi;



Bucura-te, apostole al vindecarilor trupesti si sufletesti;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 7-lea



Dupre trecerea ta la Domnul, in chip minunat te-ai aratat oamenilor care aveau trebuinta de sprijinul tau, spre a le fi calauza pe calea mantuirii. Si noi, desi nu am primit un asemenea semn, ne-am impartasit de bucuria lor cand am aflat despre aratarile tale, si I-am cantat lui Dumnezeu intr-un cuget cu ei: Aliluia!







Icosul al 7-lea



Vedem ca se imputineaza credinta si cum sa raspandeste apostazia si desfraul. Dar, luand aminte la grija pe care ai facut-o aratata celor carora te-ai infatisat dupa adormire, nu ne vom teme de povara ispitelor, ci vom nadajdui intru ajutorul tau. Pre multi i-ai ajutat, aratandu-te lor, dar pre si mai multi i-ai ajutat fara ca ei sa stie de unde le vine ajutorul. Stiind aceasta, iti multumim, graind:



Bucura-te, ca si dupre moarte propoveduiesti credinta ortodoxa;



Bucura-te, mangaindu-i pre crestinii carora te arati in chip minunat;



Bucura-te, ca auzind despre aratarile tale, multi dobandesc nadejde intru ajutorul tau;



Bucura-te, cela ce te-ai aratat de multe ori ucenicului tau, Cuviosul Filothei;



Bucura-te, ca te arati celora ce au trebuinta de mangaierea ta cea sfanta;



Bucura-te, ca nu te arati celora ce cauta cu mandrie semne minunate;



Bucura-te, ca dupre ce te-a vazut fara sa isi dea seama ca ai murit, jandarmul a crezut lui Dumnezeu;



Bucura-te, ca parintele ce iti purta numele a ascultat a ta cerinta de a-ti ridica un paraclis;



Bucura-te, cela ce ai venit ca un pelerin la biserica sa;



Bucura-te, ca ai fost vazut si de alti credinciosi;



Bucura-te, ca primind blagoslovenia ta, Nectarie ieromonahul a fost tamaduit prin rugaciunile tale;



Bucura-te, apostole al biruirii legilor firii prin harul Celui ce a facut cerul si pamantul;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facator de minuni!







Condacul al 8-lea



Simtind dintru departare mireasma sfintelor tale moaste, tanara desfranata a venit la mormantul tau, infiorandu-se. Si daruindu-ti podoaba ei cea de mult pret drept multumire ca i-ai infatisat calea catre Hristos, s-a lepadat de pacatele ei, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 8-lea



Nu avem pocainta desfranatei, Sfinte Nectarie, si marea patimilor se lupta sa ne traga intru adancuri. Dar avem nadejde in ajutorul tau cel puternic si, rugandu-te sa ne ridici dintru caderea in care ne aflam, iti cantam unele ca acestea:



Bucura-te, primind darul pacatoasei dimpreuna cu lacrimile ei;



Bucura-te, cela ce nu te scarbesti a-i ajuta pre pacatosii ce se pocaiesc;



Bucura-te, ca ii inveti pre crestini sa se improtiveasca desfraului si patimilor;



Bucura-te, vazand roadele pocaintei noastre;



Bucura-te, cela ce ii indrumi pre pacatosi spre scaunul spovedaniei;



Bucura-te, tunel carele ii trezesti pre cei cari ascund pacatele, batjocorind Taina Spovedaniei;



Bucura-te, duhovnic sfant carele ii ajuti pre crestini sa isi gaseasca pastorii de care au trebuinta;



Bucura-te, cela ce te rogi pentru indreptarea noastra;



Bucura-te, ca ori de cate ori cadem in pacate, ne ajuti sa ne ridicam;



Bucura-te, mangaietor al celora cari se lupta cu ispitele si se leapada de mandrie;



Bucura-te, glas al Evangheliei carele mustri pacatele pe cari lumea le socoteste nevinovate;



Bucura-te, apostole al pocaintei tamaduitoare de suflete;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 9-lea



Urmas al Sfantului Marcu al Efesului te-ai aratat, aparand credinta cea neprihanita de ratacirile ereticilor, si pentru ravna ta Dumnezeu te-a primit in ceata Cuvantatorilor de Dumnezeu, impreuna cu care canti neincetat: Aliluia!







Icosul al 9-lea



Aparator ravnitor al predaniilor Sfintilor Parinti ai fost, Nectarie Sfinte, spre obida celora care pretuiau mai mult cugetarea omeneasca decat pre cea insuflata de Dumnezeu. Pentru care te laudam, graind:



Bucura-te, ca ne inveti sa unim dreapta-faptuire cu dreapta-cugetare;



Bucura-te, rudenie dupa duh a Sfantului Marcu, noul apostol din Efes;



Bucura-te, prieten al Sfantului Fotie, inteleptul patriarh al Constantinopolei;



Bucura-te, vestitor al invataturilor Sfintei Biserici;



Bucura-te, aparatorule al celora ce iubesc predaniile Sfintilor Parinti;



Bucura-te, ca asemenea Sfantului Maxim Grecul, ai rabdat prigoana de la cei de o credinta cu tine;



Bucura-te, ca urmand aceluia, ai vadit ratacirile ereticilor;



Bucura-te, ca fara sa te scarbesti de cei de alte credinte, scarbitu-te-ai de minciunile lor;



Bucura-te, pilda ierarhilor cari apara credinta ortodoxa;



Bucura-te, potrivnic al celora cari rastalmacesc adevarul;



Bucura-te, bucurie a celora prigoniti pentru Hristos;



Bucura-te, apostol ravnitor al dreptei credinte;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 10-lea



Din lucrarea vrajmasului, pentru pacatele unor credinciosi sau chiar ale unor nevrednici slujitori ai altarului, unii oameni se smintesc si se departeaza de Biserica. Pune inaintea lor chipul vietuirii tale jertfelnice, o, sfinte al lui Dumnezeu, si, intorcandu-i pre drumul cel bun, invata-i sa cante dimpreuna cu tine: Aliluia!







Icosul al 10-lea



In focul incercarilor putina credinta avem, sfinte al lui Dumnezeu, si intru ale noastre inimi cu usurinta se cuibaresc indoiala si deznadejdea. Nu voim sa fim osanditi pentru aceasta de catre Dreptul Judecator, Nectarie Sfinte, ci vrem ca prin ale tale rugaciuni sa fim intariti intru credinta, intru nadejde si intru dragoste, pre care dobandindu-le sa iti cantam:



Bucura-te, ca multi sunt cei ce citesc ori afla despre viata ta cea minunata;



Bucura-te, ca ei te cheama sa le fii ocrotitor;



Bucura-te, ca cei slabi se intaresc prin a ta dragoste;



Bucura-te, alinare a sufletelor zdrobite de incercari;



Bucura-te, indepartand indoiala din inimile noastre;



Bucura-te, invatandu-ne sa nu fim tulburati de sminteala pre carea o imprastie diavolul;



Bucura-te, povatuindu-i pre crestini sa paraseasca pacatul si minciuna;



Bucura-te, balsam pentru inimile ranite de pacat;



Bucura-te, cela ce ne-ai invatat sa nu amestecam lumina cu intunerecul;



Bucura-te, ca gonesti necredinta cu cari ne ispitesc duhurile necurate;



Bucura-te, marturie a imparatiei cerurilor;



Bucura-te, apostole al vartutii pentru pastori si pastoriti;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 11-lea



Trupul tau a devenit Templu al Duhului Sfant si moastele tale au izvorat buna-mireasma, vadind harul pre carele l-ai primit de la Dumnezeu. Si, inchinandu-se sfintelor tale moaste, cei credinciosi prind putere intru lupta cea duhovniceasca, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 11-lea



„Eu L-am rugat pre Dumnezeu ca moastele mele sa fie impartite in intreaga lume”, i-ai spus femeii carea se intristase, nestiind pricina pentru care la multa vreme dupre adormirea ta, trupu-ti parea sa se supuna legilor firii. Si din oasele tale au izvorat mir, de a carui mireasma s-au minunat credinciosii din toata lumea care s-au invrednicit sa primeasca in bisericile lor cate o particica dintru ale tale sfinte moaste. Pentru care iti canta:



Bucura-te, ca Domnul a voit ca lumea intreaga sa afle de sfintenia ta;



Bucura-te, ca trupul tau a fost biserica vie;



Bucura-te, ca inima ta a fost altar al lui Dumnezeu;



Bucura-te, ca atunci cand monahiile vrut-au sa iti puna epitrahilul pre sfintele-ti moaste, ti-ai ridicat capul;



Bucura-te, ca desi te desfatezi de frumusetile raiului, nu te departezi de cei cari te cinstesc;



Bucura-te, ca rugandu-se la al tau mormant, monahiile au prins aripi duhovnicesti;



Bucura-te, ca urmand povetele tale, Cuvioasa Xenia igumena a primit alese daruri duhovnicesti;



Bucura-te, ca ucenica ta a dobadit a vederii cu duhul harisma;



Bucura-te, ca inchinandu-se la racla ta, Cuviosul Filothei a ravnit a-ti urma pre calea sfinteniei;



Bucura-te, ca si dupre ce trecut-ai la Domnul, i-ai indrumat pasii spre intrarea intru imparatia cea cereasca;



Bucura-te, vazandu-i pre credinciosii cari afland despre vietuirea ta, pun inceput bun mantuirii;



Bucura-te, apostole al sfintirii crestinilor in vremile din urma;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 12-lea



Tamaduind-o de a ei boala pre femeia ce purta numele Sfintei Parascheva, ai mustrat-o mai apoi ca nu a sarguit sa marturiseasca altora al tau ajutor. Si, primind cu smerenie mustrarea ta, ea a scris de indata cum ai vindecat-o, indemnandu-ne sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!







Icosul al 12-lea



Pentru a nu fi mustrati ca femeia aceea, chiar de nu avem priceperea de a marturisi minunile tale, nu vom tacea a le grai altora despre ajutorul pre carele il dai celora cari se roaga tie. Pentru ca dimpreuna cu noi si dansii sa te laude cu glas de bucurie, spunand:



Bucura-te, ocrotitorule, de minuni savarsitor;



Bucura-te, ierarh facator de minuni;



Bucura-te, mare facatorule de minuni;



Bucura-te, ca nu ne saturam a-ti aduce lauda;



Bucura-te, floare aleasa a raiului;



Bucura-te, prieten al crestinilor care dau marturie despre puterea ta;



Bucura-te, invatandu-ne sa marturisim ale tale minuni;



Bucura-te, ca nu vrei sa tinem lumina sub obroc;



Bucura-te, primind rugaciunile celor credinciosi cari au nadejde intr-ajutorul tau;



Bucura-te, ca nemasurata multime ti-a multumit pentru ajutor;



Bucura-te, mustratorule al celor nerecunoscatori;



Bucura-te, apostole al minunilor lui Dumnezeu;



Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!







Condacul al 13-lea



O, Sfinte Nectarie, sprijin al celor care Il marturisesc si Il vor marturisi pre Hristos printr-a lor viata, rabdand felurite prigoane din partea vazutilor si nevazutilor vrajmasi, ocroteste-i cu puterea ta pre toti crestinii, usurandu-le suferintele si intarindu-i intru lupta cea duhovniceasca, pentru ca dimpreuna cu tine sa cante Dumnezeului celui Viu: Aliluia!





Acest Condac se zice de trei ori.



Apoi iarasi se zice Icosul intai: Pre cum oarescand marele ierarh Nicolae... si Condacul intai: Veniti, ucenicilor ai lui Hristos... Apoi se zice aceasta:







Rugaciune catre Sfantul Ierarh Nectarie



O, preasfinte si intru tot laudate, mare facatorule de minuni Nectarie, primeste aceasta putina rugaciune de la noi, nevrednicii robi, caci catre tine, ca de la un adevarat izvor de tamaduiri si grabnic folositor si ajutator preaminunat scapand, si catre sfant chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinti ne rugam tie: Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi saracia si ticalosia noastra. Vezi ranile sufletelor si ale trupurilor noastre. Rugamu-ne tie, Nectarie Sfinte, sarguieste de ne ajuta cu neincetatele si sfintele tale rugaciuni, si ne sprijineste pre noi, robii tai. Ia aminte la suspinele noastre si nu trece cu vederea pre noi, ticalosii si scarbitii, ca stim, sfinte al lui Dumnezeu, ca de ai si patimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin ele ai aflat dar de la Dumnezeu si astazi luminat vietuiesti intru imparatia cea gatita sfintilor, fiindca ne-am incredintat ca si dupre mutarea ta din viata aceasta trecatoare, cine a nazuit la ajutorul tau si cu credinta ti s’a rugat, nu a ramas neajutat. Ca cine te-a chemat pre tine, de minuni facatorule, si trecutu-l-ai cu vederea? Sau cui, intru dureri fiind, si spre ajutorul tau alergand, nu i-ai usurat suferinta?





Minunile si ajutorul tau ne-au facut si pre noi, ticalosii si scarbitii, sa te chemam intru ajutor. Auzit-am ca trupul tau a ramas neputrezit, pentru a intari intru noi credinta in inviere. Auzit-am si ca din dragoste pentru norodul credincios, mai apoi L-ai rugat pre Dumnezeu ca binecuvantarea sfintelor tale moaste sa se raspandeasca in toata lumea. Stim, o, alesule ierarhe, de multimea tamaduirilor pre care le-ai savarsit, nou doctor fara de arginti aratandu-te. Nu cunoastem nici suferinta si nici durere, pre care sa nu le poti alina. Nu cunoastem nici o boala careia tu sa nu ii poti aduce tamaduire, daca tamaduirea este spre mantuirea celor ce se roaga tie. Dar mai mult decat atat, nu numai ca ai tamaduit boli despre cari doctorii ziceau ca nu pot fi tamaduite, ci si pre multi bolnavi i-ai ajutat a se intari intru credinta si intru rabdare, si sa ia plata de la Dumnezeu pentru osteneala lor. Si acestia, fara sa primeasca tamaduirea trupeasca, au primit tamaduirea sufleteasca si i-au multumit Domnului ca prin ghimpele bolii au fost adusi de la iubirea acestei lumi la iubirea celor sfinte, de la calea cea larga a patimilor la calea cea ingusta a mantuirii.





Aceste minuni ale tale, sfinte, ne-au facut si pre noi a crede ca la orice facere de bine esti gata ajutator si grabnic folositor si sprijin minunat. Drept aceea, suntem incredintati ca pre tot cela ce alearga la tine, cerand cu credinta ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta si noi credem ca si acum acelasi esti, sfinte, precum atunci cand i-ai ajutat pre cei cari au alergat la tine. Slaba este credinta noastra, dar fiind scarbiti si pagubiti, la tine alergam cu credinta si cu lacrimi. Ingenunchind, rugamu-ne tie, Sfinte Ierarhe Nectarie, sa te rogi pentru noi lui Hristos Fiul lui Dumnezeu, Cela ce n-a trecut cu vederea rugaciunile tale cele jertfelnice, ci te-a ascultat si te-a intarit si te-a primit intru cerestile locasuri.





Catre Acela roaga-te, ca sa fim si noi ajutati si miluiti pentru rugaciunile tale, si din pagube si necazuri izbaviti, ca sa laudam si sa binecuvantam si sa slavim intru tot laudatul si prea puternicul nume al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

luni, 8 noiembrie 2010

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail

Bucură-te Sfinte Arhanghele Gavrile îngere al darului!
Bucură-te Sfinte Arhanghele Mihaile slujitorule al legii!

Mulţi ani dragilor de pretutindeni la acest ceas de mare sărbătoare!!!
Primiţi cu drag aripa nevăzută dar protectoare a îngerului personal. Fiinţe nevăzute, în lupta nevăzută cu duşmanul se întristează la lipsa de ajutor. Ei nu pot lupta fără noi, noi nu putem lupa fără ei!!!
Văzutul cu nevăzutul trebuie să-şi dea mâna în luptă! Vă mulţumim dragilor pentru ajutorul dat, ajutor nepreţuit şi necondiţionat.
Slavă Creatorului nostru Cel ce pe toate le-a făcut cu iconomia Sa, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Sfânta Treime! Slavă Sfintei Fecioare Maria! Slavă Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril! Slavă Îngerilor, Sfinţilor şi Sfintelor!
Rugaţi-vă pentru bătrânii voştri, pentru copii, pentru mame, pentru cei bolnavi, pentru călători şi pentru necredincioşi să li se descopere Lumina cea nevăzută a Lui Dumnezeu!!!
Vă iubesc.


Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil
Rugaciunile incepatoare:


In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:
Pe capeteniile ingerilor Treimii, pe Mihail si Gavriil, sa-i laudam noi toti, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amandurora si din nevoile cele de multe feluri ne izbavim; unuia graind: Bucura-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicand: Bucura-te, ingere al darului!

Icosul 1:
Arhanghele Mihaile, mai-marele cetei ingerilor celor fara de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem tie:
Bucura-te, faptura a Mintii celei ce a facut lumea;

Bucura-te, revarsarea luminii celei mai inainte de lumina;

Bucura-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;

Bucura-te, slujitorule neostenit al Treimii;

Bucura-te, Duh infocat si nematerial dupa asemanarea lui Dumnezeu;

Bucura-te, fiinta nemuritoare, laudatoare de Dumnezeu;

Bucura-te, aparatorule de foc al cerului;

Bucura-te, capetenia ostii celei nematerialnice;

Bucura-te, luminatorule al cetelor celor bine multumitoare;

Bucura-te, arzatorule al duhului celui nemultumitor;

Bucura-te, prin care firea ingerilor s-a intarit;

Bucura-te, prin care cel rau s-a surpat;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 2:
Pe ingerii cei nemultumitori vazindu-i trufindu-se si din cerul cel infocat cazand, o dumnezeiescule Mihaile, ca un rob multumitor stand, ai strigat: “Sa stam bine si sa luam aminte”, cantand Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul 2:
Gavriil, al mintilor celor ascunse si al tainelor Celui Preainalt partas te-ai aratat, facand mai inainte cunoscute cele ce aveau sa fie si bunele vestiri de bucurie oamenilor spunandu-le. Pentru aceasta, cu dorinta ma grabesc a-ti canta tie:
Bucura-te, vazatorule al luminii celei necunoscute;

Bucura-te, partasule al tainelor lui Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce descoperi cele ascunse ale vointei;

Bucura-te, vestitorule de cele negraite ale lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca stralucesti cu mintea in stiinta cea ascunsa;

Bucura-te, ca intru aceasta stiinta inveti pe fata pe oameni;

Bucura-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeiesti;

Bucura-te, vestitorul lucrurilor celor imbucuratoare;

Bucura-te, aratarea multor nestiinte;

Bucura-te, ca mai inainte ai cunoscut cele ce aveau sa fie;

Bucura-te, prin care in lume s-a adus bucuria;

Bucura-te, prin care intristarea a fost indepartata afara;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 3:
Proorocului Daniel mai mult decat tuturor proorocilor ai aratat taina cea straina a venirii celei infricosatoare a lui Hristos si a iconomiei, preamare Gavriile; si pe el l-ai inteleptit a canta cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:
Avand numirea de putere de la Dumnezeu, Mihaile, cu dumnezeiasca minte puternic in razboaie pururea te-ai aratat; si pe Iacov in lupta l-ai intarit ca sa biruiasca neamurile straine; pentru aceea marim puterea ta, zicand:
Bucura-te, cel ce esti mai puternic decat focul;

Bucura-te, cel ce esti mai ascutit decat vapaia;

Bucura-te, cel ce ai inecat ostile egiptenilor;

Bucura-te, cel ce ai invins cetele canaanenilor;

Bucura-te, ca pe Moise si Aaron i-ai intarit;

Bucura-te, ca pe Isus al lui Navi indraznet l-ai facut;

Bucura-te, cel ce deodata ostirea asirienilor ai taiat;

Bucura-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;

Bucura-te, pierzarea lui Og, imparatul Vasanului;

Bucura-te, paza a marelui Moise;

Bucura-te, prin care se pierd cei raucredinciosi;

Bucura-te, prin care dreptcredinciosi se inalta;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 4:
Mihaile, capetenie a ingerilor, roaga cu solirile tale pe Dumnezeu pentru noi care prealaudatul tau praznic cu dragoste il cinstim, ca zilele noastre in fapte bune sa le petrecem, si ne invredniceste ca, viata cea mai buna dobandind, lui Dumnezeu impreuna cu tine sa-I cantam: Aliluia!

Icosul 4:
Venit-ai de la Cel Preainalt, Gavriile, minte dumnezeiasca, aducand Anei si lui Ioachim bunele vestiri de bucurie cu dezlegarea sterpaciunii lor; pentru care, bucurandu-ne, tie cu credinta iti graim:
Bucura-te, aducatorule al stirilor frumoase;

Bucura-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;

Bucura-te, cel ce esti rodire data de Dumnezeu celor neroditori;

Bucura-te, nastere placuta a lui Dumnezeu, a celor fara de copii;

Bucura-te, ca fericitului stramos i-ai adus nastere marita;

Bucura-te, ca fericitei stramoase i-ai dat odrasla pantecelui;

Bucura-te, cel ce dezlegi legaturile nasterii de prunci;

Bucura-te, cel care povatuiesti darul celor ce se nasc;

Bucura-te, lauda a multor parinti;

Bucura-te, mangaierea maicilor celor bune;

Bucura-te, prin care creste neamul omenesc;

Bucura-te, prin care nasterea mai inainte se vesteste;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 5:
Maria, Nascatoarea de Dumnezeu si Doamna lumii, venind in biserica Domnului, trimis ai fost, o Gavriile, sa-i aduci cu ingrijire hrana cereasca si totdeauna ai desteptat-o spre a canta lui Dumnezeu: Aliuia!

Icosul 5:
Pe stramosii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mantuit din multe rele, o Mihaile, iar poporului ales pururea i-ai fost inaintemergator; de aceea intr-acest fel graim tie:
Bucura-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scapat;

Bucura-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;

Bucura-te, cel ce pe insetatul Ismail l-ai racorit;

Bucura-te, straina mangaiere a Agarei celei ce plangea;

Bucura-te, stalpul cel in chip de foc care pe Israel l-ai condus;

Bucura-te, norul cel aurit, care pe Israel in cale il acopereai;

Bucura-te, ca pe cei intai-nascuti ai evreilor i-ai pazit;

Bucura-te, ca pe cei intai-nascuti ai egiptenilor i-ai omorat;

Bucura-te, lauda stralucita a evreilor;

Bucura-te, ingradire tare a Legii;

Bucura-te, ca pe popor din Egipt ai scos;

Bucura-te, ca pe el la pamant bun l-ai adus;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 6:
Cand S-a pogorit in muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrand sa dea Lege evreilor, prin slujirea si mijlocirea ta, mare Mihaile, pe aceasta lui Moise o ai descoperit si l-ai invatat sa cante: Aliluia!

Icosul 6:
Lui Zaharia celui Sfintit, care odinioara - in locasul lui Dumnezeu - cerea scapare si mantuire pentru popor, i-ai vestit, o Gavriile, nasterea dumnezeiescului inaintemergator. De aceea de bunele tale vestiri spaimantandu-ne, graim tie acestea:
Bucura-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;

Bucura-te, cel ce pe Ingerul Tatalui l-ai aratat;

Bucura-te, graire imbucuratoare catre Zaharia;

Bucura-te, dulce auzire pentru Elisabeta;

Bucura-te, ca pe Botezatorul lui Hristos l-ai binevestit;

Bucura-te, ca pe el al doilea Ilie, mai inainte l-ai vestit;

Bucura-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocaintei;

Bucura-te, trambita cea tare rasunatoare a candelabrului luminii;

Bucura-te, vestitorul inceperii Darului;

Bucura-te, vestirea zorilor zilei;

Bucura-te, semnul mantuirii oamenilor;

Bucura-te, temelia imparatiei cerurilor;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 7:
Dumnezeu Cuvantul, vrand mai inainte a Se intrupa pentru noi, taina aceasta numai tie, o Gavriile, a incredintat-o si slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu cugetand in sineti la minunea aceasta cantai asa: Aliluia!

Icosul 7:
Pe cei trei tineri de demult, din vapaia cuptorului i-ai scapat, Mihaile Arhanghele, aratandu-te preamarit si luminat cu chipul si asemanarea lui Dumnezeu, incat de minunea aceasta tiranul s-a inspaimantat; de aceea graim tie:
Bucura-te, stingerea focului celui nepotolit;

Bucura-te, atatarea vapaii celei pururea vii;

Bucura-te, scaparea tinerilor feciori;

Bucura-te, pazire a trupurilor celor neintinate;

Bucura-te, ca tu, cu infatisarea ta, pe tiranul ai infricosat foarte;

Bucura-te, ca tu pe Daniel proorocul, l-ai imputernicit;

Bucura-te, cel ce ai rapit pe Avacum proorocul;

Bucura-te, ca pe el in graba l-ai dus la Babilon;

Bucura-te, invingerea cea tare a lui Ghedeon;

Bucura-te, infrangerea cea stralucita a lui Madiam;

Bucura-te, prin care se intaresc credinciosii;

Bucura-te, prin care se infricoseaza tiranii;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 8:
Straina minune, vazandu-te pe tine Balaam vrajitorul, si in urma David proorocul, tie, o fericite Mihaile in graba cazand, s-au inchinat: unul de frica incremenind, iar celalalt lui Dumnezeu graind: Aliluia!

Icosul 8:
Ca un purtator de fulger atotstralucit si atotvoios ai venit catre cea plina de dar, Gavriile, aducandu-i bunele vestiri de bucurie. Pentru aceasta si noi, bucurandu-ne, te fericim pe tine, cantandu-ti:
Bucura-te, vestitorule al bucuriei celei nesfarsite;

Bucura-te, dezlegatorule al blestemului celui de demult;

Bucura-te, ridicarea lui Adam celui cazut;

Bucura-te, mangaierea Evei celei intristate;

Bucura-te, inalt lamuritorule al intruparii Cuvantului;

Bucura-te, marite cunoscator al pogorarii lui Dumnezeu;

Bucura-te, cel ce, bucurandu-te, ai zis Celei pline de dar: “Bucura-te”;

Bucura-te, cel ce ai dezlegat cu “Bucura-te” toata intristarea;

Bucura-te, stea care ai vestit Soarele;

Bucura-te, luminatorule care ne-ai aratat lumina cea neapropiata;

Bucura-te, prin care lumea s-a luminat;

Bucura-te, prin care intunericul s-a desfiintat;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 9:
Nasterea Mantuitorului o ai vestit cu bucurie pastorilor celor ce privegheau, Gavriile, bucurandu-te; si la inchinarea Lui pe magi, ca o stea luminoasa, i-ai condus si pe toti i-ai inteleplit a canta Celui nascut asa: Aliluia!

Icosul 9:
Ravnitor si puternic aparator al Tesalonicului celui nou te-ai aratat, Mihaile, purtatorule de lumina; si ajutator mare esti pururea popoarelor crestine, de multe nevoi scapandu-le si indemnandu-le a canta tie:
Bucura-te, cetatea poporului celui nou;

Bucura-te, taria neamurilor crestine;

Bucura-te, cel ce pe apostoli de multe ori i-ai intarit;

Bucura-te, cel ce pe martiri tari i-ai facut;

Bucura-te, ca pe Petru din legaturi si din inchisoare l-ai slobozit;

Bucura-te, ca tu pe Irod indata l-ai omorat;

Bucura-te, al Bisericii pazitor neinvins;

Bucura-te, cel ce esti asupra ereticilor secure cu doua ascutisuri;

Bucura-te, intarire puternica a cuviosilor;

Bucura-te, sprijin luminat al ierarhilor;

Bucura-te, prin care se lateste credinta;

Bucura-te, prin care se micsoreaza ratacirea;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 10:
Sfarsitul a toata lumea cand se va face, Mihaile, trambita cea mai de pe urma vei trambita, dupa care mortii din pamant, sculandu-se, cu frica vor sta inaintea judecatorului nepartinitor, cantand impreuna cu tine cantarea: Aliluia!

Icosul 10:
Totdeauna numele tau, o Gavriile, purtatorule de lumina, arata luminat inaltimea randuielii tale, caci, dupa chemarea lui Dumnezeu, te-ai aratat cu cuviinta slujitor vrednic al Cuvantului, Dumnezeu-Omului; de aceea cu laude te fericim, graind:
Bucura-te, prin care logodnicul in taina s-a invatat;

Bucura-te, prin care Fecioara de dansul a fost luata;

Bucura-te, cel ce numele lui Iisus mai inainte l-ai spus;

Bucura-te, cel ce ai vestit mantuirea lumii;

Bucura-te, ca lui Iosif, logodnicului, i-ai descoperit taina;

Bucura-te, ca pe Iisus in Egipt L-ai scapat;

Bucura-te, cel ce pe Hristos din Egipt inapoi L-ai chemat;

Bucura-te, cel ce ai vestit ca El va locui in cetatea Nazaret;

Bucura-te, cel ce pe credinciosii magi, taina i-ai invatat;

Bucura-te, ca pe dansii de Irod i-ai scapat;

Bucura-te, prin care Iisus a fost pazit;

Bucura-te, prin care Irod a fost luat in ras;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 11:
Deasupra pietrei mormantului celui primitor de Viata, sezand imbracat in alb si ca fulgerul stralucind, Gavriile, invierea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicand lor “nu plangeti!” si cantand cantarea: Aliluia!

Icosul 11:
Faclie lumii esti, Mihaile Arhanghele, stralucind mintile credinciosilor si povatuindu-le catre cunostinta cea dumnezeiasca si catre mantuire, luminand si mantuind de rautatile amagitoare pe toti care graiesc:
Bucura-te, aparatorule al tuturor credinciosilor;

Bucura-te, facatorule a feluri de minuni;

Bucura-te, neimputinata tamaduire a bolnavilor;

Bucura-te, grabnica scapare a celor din robie;

Bucura-te, cel ce ai aparat Manastirea Dochiarului;

Bucura-te, ca pe aceasta o ai izbavit de navalirea saracinilor;

Bucura-te, scaparea tanarului celui afundat;

Bucura-te, aratarea aurului celui ascuns;

Bucura-te, cel ce ai facut sa izvorasca izvor de aghiasma;

Bucura-te, cel ce pe apa faci minuni;

Bucura-te, infrumusetatorul Bisericii crestine;

Bucura-te, ajutatorul Bisericii acesteia;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

Condacul 12:
Dar dumnezeiesc daruieste celor ce serbeaza cu dragoste ziua amintirii tale, Mihaile, si celor ce te cheama pe tine la iesirea lor din viata arata-te ajutator si mai ales pazeste-ne pe noi cei ce in biserica ta cantam: Aliluia!

Icosul 12:
De la tine, o ingere al darului, invatandu-ne a canta in psalmi laude de bucurie dumnezeiestii intrupari, tie cele de multumire cu dor cantam si ca unui bun vestitor, marindu-te, asa-ti graim:
Bucura-te, bucuria celor intristati;

Bucura-te, pazitorul celor asupriti;

Bucura-te, bogatia nefurata a saracilor;

Bucura-te, liman de mantuire al celor ce inoata;

Bucura-te, arma prea puternica a credinciosilor;

Bucura-te, lauda preamarita a preotilor evlaviosi;

Bucura-te, intaritorule al manastirilor;

Bucura-te, ingrijitorule minunat al bisericii acesteia;

Bucura-te, aparatorule al celor ce pe tine te maresc;

Bucura-te, preabunule aducatorule de bucurie al sufletelor;

Bucura-te, binecuvantare dumnezeiasca a credinciosilor;

Bucura-te, buna povatuire, a calugarilor;

Bucura-te, Gavriile, ingere al darului!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)
O, dumnezeiestilor capetenii ale ingerilor, Mihaile si Gavriile, care stati aproape de scaunul lui Dumnezeu, laudele acestea ale noastre, ca banul vaduvei primindu-le, de gheena ne izbaviti pe noi, ca impreuna cu voi sa cantam: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Arhanghele Mihaile, mai-marele cetei ingerilor celor fara de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem tie:
Bucura-te, faptura a Mintii celei ce a facut lumea;

Bucura-te, revarsarea luminii celei mai inainte de lumina;

Bucura-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;

Bucura-te, slujitorule neostenit al Treimii;

Bucura-te, Duh infocat si nematerial dupa asemanarea lui Dumnezeu;

Bucura-te, fiinta nemuritoare, laudatoare de Dumnezeu;

Bucura-te, aparatorule de foc al cerului;

Bucura-te, capetenia ostii celei nematerialnice;

Bucura-te, luminatorule al cetelor celor bine multumitoare;

Bucura-te, arzatorule al duhului celui nemultumitor;

Bucura-te, prin care firea ingerilor s-a intarit;

Bucura-te, prin care cel raus-a surpat;

Bucura-te, Mihaile, slujitorule al Legii!

si Condacul 1:
Pe capeteniile ingerilor Treimii, pe Mihail si Gavriil, sa-i laudam noi toti, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amandurora si din nevoile cele de multe feluri ne izbavim; unuia graind: Bucura-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicand: Bucura-te, ingere al darului!

Rugaţi-vă cât puteţi de mult, rugăciunea mântuieşte sigur!!!
În această lună, în ziua a opta, pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi al tuturor cereştilor puteri celor fără de trup.
La adunarea celor 9 cete, Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stapâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii.
Mihail, preaîncuviinţatul mai-marele peste cetele puterilor celor fără de trup, şi în Legea Veche şi în cea Nouă a arătat ce este harul Evangheliei, şi arată multe faceri de bine neamului omenesc. Că de vreme ce pizmaşul şi luptătorul mântuirii noastre, înălţându-se s-a mândrit împotriva Ziditorului său şi a zis: "Pune-voi scaunul meu deasupra norilor" şi lăudându-se că "voi fi asemenea cu Cel înalt", a căzut din cinstea de arhanghel, precum grăieşte Domnul ("Văzut-am, zice, pe satana, ca fulgerul din cer căzând"). Asemenea cu el şi ceata ce era sub el, înălţându-se, a căzut. Acest de-a-pururea lăudat, păzind ca o slugă credincioasă credinţa către Stăpânul şi arătând multă nevoinţă spre neamul nostru, a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu ca să fie mai mare peste cetele înţelegătoare. Că văzând că a căzut vicleanul, a strâns cetele îngereşti şi a zis: "Să luăm aminte: Lăudat-au cu glas pe Domnul tuturor", ca şi cum ar fi zis: Să luăm aminte noi cei ce suntem zidiţi ce au pătimit cei ce erau cu noi, care până acum au fost lumină, şi acum s-au făcut întuneric.
Pentru aceasta o adunare ca aceasta s-a numit Soborul îngerilor, adică luarea aminte şi înţelegere şi unire. Acesta dar, marele folositor şi de bine-făcător mântuirii noastre, înmulţind şi întinzând spre mulţi multe faceri de bine mântuirii, s-a arătat la mulţi văzându-se. Că s-a arătat lui Avraam şi lui Lot la pustiirea şi pierderea Sodomei. Arătatu-s-a lui Iacov când fugea de fratele său. Mers-a înaintea taberei fiilor lui Israel, când se izbăveau şi au scăpat de robia şi de chinul egiptenilor. Arătatu-s-a lui Valaam, când mergea să blesteme pe Israel. Şi către Iosua al lui Navi a zis, când l-a întrebat: "Eu, Arhistrategul puterilor Domnului, acum am venit". Acesta a cufundat de tot şi râurile ce se revărsaseră de păgâni asupra aghesmei şi a locaşului de închinare. Se află şi altele multe ce se spun despre el în Sfânta Scriptură. Pentru aceasta şi noi, având pe acesta ajutor şi păzitor vieţii noastre, prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic. Împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail, prăznuim astăzi şi pe prea frumosul şi prea veselitorul Arhanghel Gavriil. Pentru că şi acesta multe faceri de bine a făcut neamului omenesc, atât în Legea Veche, cât şi în cea Nouă. Căci în proorocia lui Daniil se pomeneşte însuşi numele lui, când tâlcuieşte Daniil visul ce a văzut pentru împăraţii mezilor şi ai perşilor şi ai elinilor: "Gavriile, zice, fă-l pe acela (adică pe Daniil) să înţeleagă vedenia" (Daniil. 8, 16). Şi iarăşi acelaşi Gavriil a arătat aceluiaşi Daniil că după şaptezeci de săptămâni de ani, adică după patru sute nouăzeci şi şapte de ani, are să vină Hristos. "Şi iată, zice Gavriil, bărbatul pe care l-am fost văzut la începutul vedeniei zburând, s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de seară. Şi m-a făcut să înţeleg şi celelalte" (Daniil 9, 21). Acesta este cel care a binevestit femeii lui Manoe că are să nască pe Samson. Acesta este cel care a binevestit lui Ioachim şi Annei că au să nască pe Doamna şi Stăpâna de Dumnezeu Născătoarea.
Iar în Legea Nouă, acesta a binevestit lui Zaharia, stând de-a dreapta altarului tămâierii, că va naşte pe marele Ioan înaintemergătorul. Acesta a hrănit şi pe pururea Fecioara Maria doisprezece ani înăuntru în Sfintele Sfintelor cu hrană cerească. Acesta însuşi, şi cine se îndoieşte? a binevestit Născătoarei de Dumnezeu că va naşte de la Duhul Sfânt pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta s-a arătat lui Iosif în vis, precum zic mulţi, şi i-a zis să nu se teamă, ci să ia pe Mariam, femeia sa, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Acesta s-a arătat şi pastorilor şi le-a binevestit, că S-a născut Hristos Mântuitorul lumii. Acesta şi în vis a zis lui Iosif să ia pruncul şi pe Mama lui şi să fugă în Egipt. Şi iarăşi acesta însuşi i-a zis să se întoarcă în pământul lui Israel. Mulţi însă din sfinţiţii învăţători şi din scriitorii de cântări socotesc că dumnezeiescul Gavriil a fost şi îngerul cel îmbrăcat în veşmânt alb, care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Iisus, Dătătorului de viaţă, şi a şezut deasupra ei. Şi el a fost cel care a binevestit mironosiţelor învierea Domnului. Şi ca să spunem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrupării Cuvântului lui Dumnezeu din început până în sfârşit.
Pentru aceasta şi Biserica lui Hristos îl prăznuieşte pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, şi cheamă harul şi ajutorul lui, rugându-i ca prin ajutorul şi rugăciunile lor, şi în veacul de acum să aflăm scăpare de rele, şi în cel ce va să fie să ne învrednicim de bucuria cerească şi de împărăţie. Amin.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

duminică, 7 noiembrie 2010

Aprindeţi candelele în case!!!

Aprindeţi candelele în case, Dumnezeu este acolo cu noi unde ne adunăm în Numele Lui, cu gândul la El.
Poet şi personalitate controversată, Adrian Păunescu este înmormântat astăzi. Să sperăm că odată cu el nu va fi înmormântat şi patriotismul românesc, că odată cu el sângele nostru nu va mai fierbe în vine cu gândul la România cu gândul la Basarabia, cu gândul la neamul nostru cu tendinţe spre sfinţenie.
Cu toţii greşim mergând pe linia subţire a vieţii.
Aprindeţi candelele în case cu gândul la sufletul lui Adrian Păunescu, cu gândul mântuirii lui.
Dumnezeu să-l primească în ţarina verde şi înflorată, în grădina Maicii Lui, printre cântăreţii şi menestrelii Lui.
Să nu uităm nervul patriotismului, fiorul pe care îl transmitea.
Ştergeţi candelele bunicilor şi străbunicilor noştrii de praf şi aprindeţi-le!!!
Aduceţi jertfa şi prinosul untdelemnului în case şi totul va fi mai bine, întunericul va fugii.
Lăsaţi lumina să răzbească în întuneric.
Reaprindeţi acest obicei al candelei aprinse în toată ziua dar mai ales Duminica, la sărbători, la sfeştania casei, la evenimente fericite şi necazuri. Chemaţi lumina în case, chemaţi lumina în ajutor, "întunericul nu a cuprins-o"!!!
Dumnezeu să-l ierte pe poet, Dumnezeu să-i ierte pe poeţii şi scriitorii de pretutindeni, harul lui Dumnezeu nu s-a pogorât degeaba peste sufletele lor inspirându-i!!!

Un răcnet de leu s-a auzit în Carpaţi,
Un tremur în suflete luminate de fraţi,
Cordonul ombilical al harului s-a desprins
Un nou născut, un poet nou a cuprins,

Focul rămîne Viu
Candelă albă pentru un fiu,
Un fiu ce pleacă din pribegie
Spre odihna dorită cu veselie.

Flori de câmp românesc în cosiţe scăldate de aur
Prunci gânguresc călări pe balauri,
Cântec tânăr peste Prut

Doar vântul rămâne o clipă mut...

Mulţumiri Domnului, Sfintei Treimi, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Sfintei Născătoare de Dumnezeu Unica Fecioară Maria, tuturor Sfinţilor, Sfintelor şi Îngerilor.