blogul unui om

Dumnezeu să ne ajute şi să ne arate paşii mărunţi!!!


joi, 29 august 2013

TĂIEREA CINSTITULUI CAP AL SLĂVITULUI PROROC ÎNAINTEMERGĂTOR ŞI BOTEZĂTOR IOAN (MARE ZI DE POST)

Mare zi de post.
Tăierea Capului celui mai Sfânt între Sfinţii Domnului.

Aşa cum spune însuşi Domnul nostru Iisus Hristos Bunul Dumnezeu Adevărat:
"După plecarea acestora, Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au trestie clătinată de vânt?
8. Dar de ce aţi ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor.
9. Atunci de ce-aţi ieşit? Să vedeţi un prooroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un prooroc.
10. Că el este acela despre care s-a scris: “Iată Eu trimit, înaintea feţei Tale, pe îngerul Meu, care va pregăti calea Ta, înaintea Ta”.
11. Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el.
12. Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea.
13. Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan.
14. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.
15. Cine are urechi de auzit să audă."

Un bătrân părinte spunea că mare păcat este să te împreunezi în această zi cu femeia. Că el a cunoscut femei care au născut copii făcuţi astăzi cu mari probleme de sănătate.

DOAMNE!!! !
DOAMNE AJUTĂ!!! !
DOAMNE AJUTĂ-NE SĂ NE RUGĂM!!! !

duminică, 18 august 2013

Sfântul PreaCuvios Ioan Stareţul Mânăstirii Rila Bulgaria

Roagă-te Sfinte pentru noi păcătoşii şi ne binecuvântează din Cer şi nu te depărta de noi robii păcătoşi ai Lui Dumnezeu!
Maica Domnului Fecioara Maria alături de tine şi de noi!
Doamne Ajută!



Sfintul Ioan de la Rila, marele ascet spiritual al Bisericii Ortodoxe Bulgare si din-Rai-pazitor al poporului bulgar, s-a nascut in anul 876 in satul Skrino in tinutul Sredets (astazi Sofia).
Dupa ce si-a pierdut parintii, baiatul a devenit vacar pentru a se tine departe de lume. Odata stapinul l-a batut pentru ca ii pierduse o vaca cu vitelul ei. Baiatul a plins indelung si s-a rugat, ca Dumnezeu sa-l ajute. Cind a gasit vaca si cu vitelul si a vrut sa se intoarca acasa cu ele, apa curgea mare si cu putere in riul Struma, pe care trebuia sa-l treaca. Tinarul vacar s-a rugat, si-a pus camasa lui zdrentuita pe apa, facu deasupra ei semnul crucii, lua vitelul in brate si merse cu el, precum ar fi mers pe uscat, pina pe celalalt mal al riului unde se afla vaca.
Stapinul, ascuns in padure, se inspaiminta cind vazu aceasta minune. Recompensa cu generozitate pe tinar, apoi il alunga de la casa lui. Impartind de pomana lucrurile sale, baiatul isi parasi satul. Nu se stie cind, nici unde, sfintul a fost tuns monah.
La inceput si-a continuat asceza pe un deal inalt si arid, mincind doar plante salbatice. Adapostul ii era un tufaris. Dupa putina vreme tilharii au venit peste el noaptea, l-au batut si l-au scos afara de acolo. Si-a gasit apoi o pestera adinca si s-a instalat in ea. Peste putina vreme, nepotul sau, Sfintul Luca, s-a instalat si el acolo.
Locul era lipsit de lume, astfel incit Sfintul Ioan a crezut la inceput aparitia lui Luca drept o inselaciune diavoleasca, dar aflind ca tinarul isi cauta mintuirea sufletului sau, l-a acceptat cu dragoste. Nu pentru multa vreme insa au vietuit ei impreuna. Fratele sfintului Ioan i-a gasit pe asceti si cu forta si-a luat inapoi fiul. In drum spre casa tinarul a murit din cauza unei muscaturi de sarpe. Fratele s-a cait si a cerut iertare calugarului. Pribeagul mergea apoi adesea la mormintul tinarului cel drept ; acolo era locul sau de odihna preferat.
Sfintul Ioan a petrecut doisprezece ani in pestera pustie, apoi s-a dus in salbaticia Rilei si s-a instalat in scorbura unui copac. Postea si se ruga mult, plingea neincetat si minca doar iarba. Vazind o asemenea nevointa, Dumnezeu a facut sa creasca fasole, din care sfintul a mincat multa vreme. Fasolea si faptele sale bune l-au facut cunoscut oamenilor.
Odata o turma de oi speriate alerga de-a lungul potecilor abrupte si prapastioase, si nu s-a oprit pina la locul in care vietuia calugarul. Ciobanii, urmarindu-si turma, l-au descoperit cu uimire pe sihastru, care i-a intimpinat prieteneste : "Voi veniti aici infometati. Luati niste fasole de la mine si mincati". Toti mincara si s-au indestulat. Unul dintre ei a luat mai multa fasole ca sa aiba provizii. In drum spre casa le-a oferit tovarasilor sai, dar nu era nici o boaba in pastaile sterpelite. Ciobanii se intoarsera cu cainta iar batrinul statea drept, spunindu-le zimbind : "Vedeti, copiilor, aceste fructe sint lasate de la Dumnezeu ca hrana in salbaticie".
De-atunci ei incepura sa aduca la calugar pe bolnavi si pe cei tulburati de duhuri necurate, pe care el ii vindeca prin rugaciune. Ca sa nu cada prada faimei printre oameni, calugarul parasi scorbura lui draga si se instala pe un pisc inalt si stincos dificil de acces, unde a salasluit timp de sapte ani sub cerul liber. Vestea despre marele ascet a ajuns pina la regele bulgar Petru (927-969), care voia sa il intilneasca. Sfintul Ioan ii scrise o scrisoare, refuzind o astfel de intilnire lipsita de smerenie.
Mai tirziu Sfintul Ioan accepta sub calauzirea lui calugari, care construira o manastire cu o biserica in pestera in care Sfinful Ioan traise mai inainte. Cu chibzuinta isi indruma turma si muri la 18 august 946, la virsta de 70 de ani.
Cu cinci ani inainte de a-si da sfirsitul a scris cu mina sa: "Un Testament pentru Discipoli", una din cele mai rafinate creatii ale literaturi bulgare vechi. Viata sfinta a ascetului si extraordinarele binecuvintari de la Dumnezeu prin rugaciunile sale fura o frumoasa predica a Credintei Crestine pe pamintul nou crestinat al Bulgariei. In vremurile grele de lupta ale Bulgariei cu Bizantul, sub regele bulgar din vest Samuel (976-1014), Sfintul Ioan se arata discipolilor sai, ordonindu-le sa ii transfere moastele la Sredets (Sofia), unde Patriarhul bulgar Damian ( 927-972) se ascundea. Se banuieste ca transferul moastelor a avut loc in anul 980.
Putin mai tirziu, mina dreapta a Sfintului Ioan de la Rila a fost dusa in Rusia (probabil in orasul Rila, unde o biserica a fost construita in numele Sfintului Ioan de la Rila, cu o capela dedicata martirilor Florus si Laurus, in ziua praznuirii lor, 18 august, in care el a murit).
Numele Sfintului Ioan a fost cunoscut si iubit de poporul rus inca din vechime. Date despre moartea sfintului s-au pastrat mai ales in surse rusesti (Menaion pentru luna august in secolul XII, in Cronica Mazurinsk).
In anul 1183, regele maghiar Bela II (1174-1196), in timpul unei campanii impotriva grecilor, a pus stapinire pe racla cu moastele sfintului Ioan, impreuna cu alte lucruri de prada, si le-a dus in orasul Esztergom.
In anul 1187, dupa ce a impodobit racla, a trimis inapoi sfintele moaste cu mari onoruri. La 19 octombrie 1238 moastele Sfintului Ioan au fost transferate in mod solemn in noua capitala, Trnovo, si depuse intr-o biserica consacrata sfintului. La 1 iulie 1469 sfintele moaste ale Sfintului Ioan de la Rila au revenit in manastirea de la Rila, unde se odihnesc si astazi, aducind ajutor plin de har ceresc tuturor credinciosilor.

mulţumiri calendar-ortodox.ro

Cu rugăciunile Sfintei Maici a Domnului Împărat Iisus Hristos Stăpâna Apărătoarea şi Ocrotitoarea noastră PreaCurata şi Pururea Fecioară Maria cu rugăciunile Sfinţilor Părinţilor Noştrii cu rugăciunile Tuturor Sfinţilor şi a Îngerilor Doamne Iubeşte-ne ca în prima clipă, Mânuieşte-ne ca pe tâlharul de pe Cruce şi Miluieşte-ne  pre noi cu Mare Mila, Lumina şi Bunătatea Ta.
Doamne Ajută.

joi, 15 august 2013

Adormirea Maicii Domnului

Bucură-te cea care eşti PreaCurată PreaSfântă PreaNevinovată Maică Maria Pururea Fecioara Stăpâna şi Împărăteasa noastră, Maica Cea Bună a Bunului Împărat Iisus Hristos Dumnezeu!!!

Nevrednic în gândire şi puţin în cuvinte, lacom trupeşte şi ispitit sufleteşte, dar tot se risipeşte întunericul meu de strălucirea Luminii tale Sfinte care ne îmbracă pe toţi robii Domnului şi ne însănătoşeşte continuu Îndelung Răbdătoare.

Ridicată ai fost la Cer la Sânul Domnului de cel care a supt laptele curat la Sânul Tău.

Iubirea Este Dumnezeiască şi omul devine Om Transformat de Ea.

Sfântă între Sfinţi şi Mai Mare decât Sfinţii.

Maria Maica Cerului şi a Pământului, Umbră de Lumină peste noi cei slabi, păcătoşi şi săraci la suflet.

Maică Fecioară Unică Maria.


marți, 13 august 2013

PreaCurată şi Pururea Fecioară Maria

Se vorbeşte mult în aceste zile de post, de pregătire pentru Marea Prăznuire a Adormirii Maicii Domnului, despre Maica Domnului PreaCurata şi Pururea Fecioară Maria ca exemplu de smerenie, de pocăinţă, de vindecătoare şi grabnic ajutătoare, de Icoanele Maicii Domnului, dar prea puţin se atinge un punct nevralgic astăzi şi anume FECIORIA!

În lumea de astăzi, care este convertită sexual, în care nu mai există nici un fel de morală vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă trăire trupescă începând de la relaţiile sexuale din tinereţe în concubinaj şi trecând printr-o aşa zisă normalitate a mariajelor repetate şi a lepădării de pruncii rezultaţi din plăcere, în care moda este din ce în ce mai aplecată către dezvelirea trupului şi nu îmbrăcarea lui, în care multimedia promovează şi vinde trupul ca un produs şi sexul este cap de afiş, în care haosul sufletesc şi lipsa de cultură de orice fel, dar mai ales creştină, face ca omul să nu mai facă o diferenţă între bine şi rău sau să le confunde total, ne lovim de o etichetare dureroasă şi o marginalizare a celor ce îşi aleg să trăiască în curăţenie.
Tinerii care îşi păstrează fecioria ajung să fie arătaţi cu degetul, dispreţuiţi, luaţi în râs de societatea în care trăiesc. Credinţa în Dumnezeu este tratată ca slăbiciune, ca un minus în evaluarea capacităţilor unui tânăr de a supravieţui în economia de piaţă şi în afaceri, ca o ciudăţenie sau ca o nebunie sau ca ceva foarte ruşinos. Valorile sunt răsturnate cu capul în jos, păcatul devenind o virtute, performanţele sexuale şi lupta pentru ele fiind medalii strălucitoare în piepturile tinerilor. Trupul şi banii, au devenit cele două criterii esenţiale în alegerea unui partener.

În ziua de astăzi ajunge a fi o mare minune dacă doi tineri primesc Taina Cununiei în curăţenie!

Aşa că, cu atât mai mult, omul nu mai poate înţelege şi crede în Fecioria Dumnezeiască a Mariei, Fecioară înainte de naştere şi Fecioară şi după naştere, Pururea Fecioară, deoarece Dumnezeu nu putea să strice ceea ce a fost bun din început, trupul şi pântecele curata al Mariei, Dumnezeu fiind Creator nu putea decât să mângâie acest trup curat şi pur.
Dumnezeu s-a micşorat pentru omenire, s-a întrupat în curăţie şi smerenie şi bine-nţeles totul s-a înfăptuit cu acceptul Fecioarei Maria.

PreaCurata Stăpâna noastră să descopere cu rugăciunile ei, tuturor tinerilor ceea ce se cuvine şi ceea ce nu se cuvine şi să ierte pe cei ce au greşit, greşesc sau vor greşi!
Binecuvântată fie Maica Domnului Maria între femei, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Pentru rugăciunile Maicii Domnului Bunului Împărat Iisus Hristos PreaCurata şi Pururea Fecioara Maria Mărita Stăpâna şi Împărăteasa noastră, cu rugăciunile Cuvioşilor Părinţilor noştrii şi ale Tuturor Sfinţilor şi Îngerilor Lui Dumnezeu, să ne mântuiască, iubească şi miluiască Dumnezeu, totdeauna şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Slavă Sfintei Treimi cea de O Fiinţă şi Nedespărţită, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Mărească-se Domnul!

marți, 6 august 2013

Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Împărat Iisus Hristos.


Sfânta Evanghelie după Matei 17, 1-9

1. Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte.
2. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.
3. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El.
4. Şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una.
5. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L".
6. Şi, auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte.
7. Şi Iisus S-a apropiat de ei, şi, atingându-i, le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi.
8. Şi, ridicându-şi ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur.
9. Şi pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morţi.

Ce Bucurie Sfântă pe Sfântul Apostol Petru când a simţit atingerea Raiului.
Suntem răi şi păcătoşi şi la pungă groşi ca să fac o rimă.
Este Praznic şi suntem veseli la jumătatea Postului Adormirii Maicii Domnului Pururea Fecioara Maria.
Doamne Ajută.