blogul unui om

Dumnezeu să ne ajute şi să ne arate paşii mărunţi!!!


sâmbătă, 30 iulie 2011

Rugăciunea Inimii

Doamne, Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.

Rugăciunea se spune rar, calm cu răbdare, liniştit.

Doamne - se spune uşor fără să respiri, în linişte, ca şi o adiere de vânt, precum este Dumnezeu, ... noi suntem fii Lui Dumnezeu,
pauză
Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu - spus în timp ce aduci aerul în piept, întruchipând aducerea lui Iisus Hristos în inima ta, în sufletul tău, liniştit,
miluieşte-mă pe mine păcătosul - spus în timp ce scoţi aerul din piept, precum scoatem afară păcatele noastre, toate relele noastre, alungăm pe cel rău, liniştit, calm cu răbdare.

ALUNGAŢI MÂNDRIA!

SPOR ÎN TOATE CELE BUNE!

DOAMNE AJUTĂ!

vineri, 29 iulie 2011

Sfântul Mucenic Eustaţie din Mtskheta în Georgia

Sfântul Mucenic Eustaţie din Mtskheta în Georgia




Sfântul Mucenic Eustatie din Mtskheta se tragea din Persi adoratori ai focului si inainte de a fi botezat se numea Bgrobandaves. Tatal si fratii sai, slujitori în cultul lui Zoroastru, incercara zadarnic sa faca din el un preot pagân.

In timpul domniei imparatului georgian Guram Kuropalat (575-600), la vârsta de 30 de ani, el se muta din satul persan Arbuketi (de lânga orasul Gandrakili) in vechea capitala a Georgiei, cetatea Mtskheta. Isi câstiga viata de zi cu zi lucrând sandale. Sfântul Eustatie incepu sa se duca la catedrala din Mtskheta unde slujbele crestine îi umpleau sufletul de bucurie. Arhidiaconul Samuel (viitorul Arhiepiscop Samuel IV, 582-591), remarca inclinatiile spirituale ale pagânului pers si îi vorbi despre învataturile crestine. Ajungând la credinta in Hristos, Bgrobandaves fu luat in calitate de catecumen pe lânga arhidiaconul Samuel. Dupa un anumit timp, când Samuel deveni catolicos (patriarh, la armeni si la alti orientali crestini), primi Sfântul Botez cu numele Eustatie. Eustatie s-a casatorit apoi cu o sotie crestina si a dus o viata pioasa, rodnica in virtute.

Persii care mai traiau la Mtskheta nu reusira sa îl readuca pe Sfântul Eustatie la cultul focului si de aceea l-au convins pe capul persilor din cetate sa îl trimita la Tbilisi la tiranul Arvand-Gubnav, satrap (adica prim-demnitar) al sahului persan Chosroes Nushirvanes. Trimisi la incercare sub ordinul tiranului erau si alti persi impreuna cu Sfântul Eustatie care acceptasera sa fie crestinati : Gubnak, Bagdad, Panaguznas, Perozav, Zarmi si Stefan. Doi dintre ei insa, Bagdad si Panaguznas, se lepadara de Hristos când fura amenintati cu moartea.

Sfântul Eustatie si ceilalti marturisitori ai lui Hristos suferira cu cinste sase luni de inchisoare si prin mijlocirea catolicosului Samuel IV si a unui notabil georgian fura eliberati.

Noul satrap al Persiei, Bezhan-Buzmil (numit la Tbilisi trei ani mai târziu), instigat de fostii dusmani ai Sfântului Eustatie, dadu ordin sa fie adus in fata lui si îi ceru sa se lepede de Hristos si sa sa intoarca la cultul lui Zoroastru. Sfântul Eustatie raspunse cu demnitate : "Poate cineva sa îl paraseasca pe Facatorul lumii si sa adore o simpla creatura a Lui ? Nu se va întâmpla niciodata! Nici soarele nici luna nici stelele nu sunt Dumnezei, ci Dumnezeu e cel care a facut soarele sa straluceasca ziua si luna cu stelele sa straluceasca in intunericul noptii. Focul nu este Dumnezeu, focul e facut de om si e stins de om".

Din ordinul satrapului, Sfântului Eustatie i se taie capul la 29 iulie 589. Inainte de a primi cununa muceniciei, s-a rugat ca dupa moartea sa trupul sa îi fie înmormântat crestineste in cetatea Mtskheta. Patimitorul a auzul Glasul de sus : "Cu nimic nu vei fi mai prejos celor dintâi mucenici, nici in har nici in tamaduiri. Nu-ti fa griji pentru trupul tau, va fi dupa cum iti doresti".

Trupul Sfântului Eustatie, aruncat noaptea peste un câmp, a fost adus de Crestini la Mtskheta si cu mare cinste asezat de catolicosul Samuel IV sub masa altarului din Svetitskhoveli. Catolicosul Samuel IV a rânduit Praznuirea lui la 29 iulie, ziua in care sfântul martir s-a savârsit cu marire. - preluare Calendar Ortodox.

Omul sfinţit de cuvintele care le spune. Cuvintele sunt mântuitoare. Cuvintele sunt vindecătoare. Sufletele se bucură la cuvintele bune pe care le aud. Cuvintele cu har, sunt apostolice.
Cuvintele rele sunt ispititoare, smintesc pe cei ce le aud, sunt cleştele diavolului, pecetea lui, lanţul legat de ghenă.
Doamne Ajută!
Cu ale lor sfinte rugăciuni, ale tuturor Sfinţilor, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin.

miercuri, 27 iulie 2011

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon

Cântare de mulţumire să aducem Doctorului Fără De Arginţi Sfântului Mare Mucenic Pantelimon!!!

... Pantoleon îi îndemna însă să îşi îndeplinească datoria şi mai spuse o ultimă rugăciune. Un glas de sus îi răspunse : "Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum  îndeplinită porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta e pregătită. Tu vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor, de aceea numele tău nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon" (care înseamnă "prea milostiv"). El îşi întinse grumazul iar când capul îi căzu, curse lapte din gâtul lui, trupul său deveni alb ca zăpada iar măslinul uscat de care fusese legat înverzi din nou pe dată şi rodi cu fructe din belşug. Soldaţii, cărora li se dăduse ordin să ardă trupul Sfântului, îl  încredinţară credincioşilor care îl îngropară cu pioşenie pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul şi se duseră să propovăduiască Vestea cea Bună şi în alte locuri. De atunci, Moaştele Sfântului Pantelimon nu au încetat să săvârşească vindecare şi să aducă harul lui Hristos, singurul Doctor al sufletelor şi trupurilor, al tuturor celor care se apropie de El cu evlavie...

Pantoleon "cel în toate puternic ca un leu" prin credinţă a devenit Pantelimon "prea milostiv".
Totul este o taină.
Dumnezeu transformă, omul plin de credinţă. Dumnezeu ridică omul la nivelul său, îl înobilează, îl transformă, îl aduce foarte aproape de El, în iubirea Lui. Trupul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon a suferit transformări în viaţă, a trecut prin toate caznele armelor, focului, apei, fără urmă, apoi a suferit transformări în momentul morţii, devenid alb ca zăpada, devenind moaşte de mare şi mult preţ, mărturie a răsplatei, a veşniciei câştigată prin jertfă, prin mărturisirea credinţei, prin curaj, prin Mântuire, prin Iisus Hristos Domnul Dumnezeu Adevărat.

un doctor adevărat de mare folos:
am preluat informaţiile de mai jos din www.crestiortodox.ro dl. Teodor Danalache

"Moaştele Sfântului Pantelimon sunt imprastiate in toata lumea crestina, multimi de credinciosi gasind mangaiere si tamaduire la acestea, spre care Dumnezeu se milostiveste ca spre un lucru drag, ca spre "prietenul" Sau, doctorul Pantelimon. Multe lacase de cult, biserici si manastiri, cabinete si asociatii medicale, sunt puse sub ocrotirea Sfantului Pantelimon. Atat in afara tarii, cat si la noi, moastele Sfantului Pantelimon, aduc neincetate bucurii si tamaduiri.

Catedrala Episcopala din Galati si Catedrala Mitropolitana din Iasi pastreza, cu mare bucurie, cate o particica din Sfintele sale Moaste. In Bucuresti, multe biserici s-au invrednicit de darul cel mare al prezentei unei particele din Moastele Sfantului Pantelimon. Acestea sunt urmatoarlee: Biserica Sfantul Stelian Lucaci (str. Logofat Udriste), Biserica Sfantul Dumitru Posta (in spatele Muzeului de Istorie a Romaniei), Manastirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precupetii Noi, Biserica Sfantul Antonie cel Mare ((Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfantul Alexie (Calea Serban Voda, nr. 123), Biserica Sfantul Pantelimon (str. Iancu Capitan, nr. 24)."

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimea cea de O Fiinţă şi Nedespărţită!
Slavă Maicii Domnului!
Slavă Sfântului Mare Mucenic Pantelimon!
Slavă Tuturor Sfinţilor şi Îngerilor!

joi, 21 iulie 2011

Arsenie

Să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să primească sufletul robului său preotul Arsenie acum la ceas de îngropare a trupului său.

Acatistul catre Dumnezeu Tatal pentru cei adormiti


Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Cel ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarand tuturor vremea si felul sfarsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti, primeste-i in locasul luminii si al bucuriei si le deschide bretele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Icosul 1:

Pe Adam cel cazut si pe tot neamul sa-l izbavesti de pierzarea cea vesnica, ai trimis in lume, Doamne, pe Fiul Tau, rasanindu-ne viata vesnica prin Crucea si Invierea Lui. Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa a slavei, cerem impartasirea la Domnul a celor adormiti si ne rugam:

Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scarbele si intristarile pamantesti;
Tatal nostru, veseleste sufletele celor ce s-au chinuit in valurile vietii;
Tatal nostru, mangaie-i pe ei la sanul Tau, precum isi mangaie mama copiii;
Tatal nostru, graieste lor: ” Pacatele vi s-au iertat!”;
Tatal nostru, primeste-i in limanul cel fericit si linistit;
Tatal nostru, deschide-le camarile Ingerilor si Sfintilor;
Tatal nostru, pe parintii si fartii nostri cei adormiti invredniceste-i vesnicilor Tale bunatati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 2:

Cuvioasul Macarie fiind luminat de stralucirea Celui Preainalt, a auzit glas de la un craniu de popa idolesc:” Cand va rugati, voi crestinii, pentru cei ce se chinuiesc in iad, au bucurie si paganii”. Este minunata puterea rugaciunilor pentru cei adormiti. Cele de dedesupt prin acestea se lumineaza si toti se bucura impreuna cu cei necredinciosi, cand cantam pentru toata lumea: Aliluia!

Icosul 2:

Ne aducem aminte de cuvantul Sfantului Isaac Sirul, care spune:” Inima care iubeste, si pe oameni si pe dobitoace se roaga intodeauna cu lacrimi pentru ca toata zidirea sa se curateasca”, deci si noi cu indraznire cerem de la Dumnezeu ajutor tuturor celor din veac adormiti, strigand unele ca acestea:

Tatal nostru, usureaza intristarea parintilor pentru pierderea fiilor;
Tatal nostru, fa ca cei ce nu te-au cunoscut pe pamant, sa te cunoasca macar in cer;
Tatal nostru, miluieste-i pe toti cei ce au fost ingropati fara rugaciuni;
Tatal nostru, primeste in locasurile Tale pe cei ce au murit naprasnic de scrbe sau de bucurie;
Tatal nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna Sfintilor;
Tatal nostru, pentru rugaciunile celor ce au patimit fara vina, iarta pe cei pacatosi;
Tatal nostru, celor adormiti usureaza-le intristarea cu nadejdea intalnirii in Sionul cel ceresc;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 3:

Vinovati suntem de necazurile lumii si de suferintele fapturilor necuvatatoare si de suferintele nevinovatilor copii, fiindca prin caderea omului, s-a distrus fericirea si frumusetea fapturii. Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovati, Tu singur ai putere a ierta tuturor, deci iarta si intoarce lumii fericirea cea de demult, ca si cei morti si cei vii sa afle pacea, strigand: Aliluia!

Icosul 3:

Lumina lina, Rascumparatorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe Cruce, pentru vrasmasii Tai: ” Parinte, iarta-le lor pacatul!” deci in numele iertarii tuturor, indraznim si noi a ne ruga Tatalui pentru vesnica odihna a vrasmasilor Tai si ai nostri.

Tatal nostru, iarta celor ce au varsat sange nevinovat;
Tatal nostru, iarta celor ce si-au facut bunastarea lor pe lacrimile aproapelui;
Tatal nostru, nu judeca pe cei ce ne-au asuprit pe noi cu clevetire si cu nedreptate;
Tatal nostru, rasplateste cu mila pe toti cei asupriti de noi;
Tatal nostru, fa ca aceasta rugaciune pentru ei, sa fie primita drept taina a impacarii;
Tatal nostru, rupe zapisul pacatelor parintilor si fratilor nostri raposati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 4:

Mantuieste, Doamne, pe cei ce s-au sfarsit in suferinte grele prin ucideri, ingropati de vii, prapaditi de grindina, de ger sau din cadere de la inaltime; deci pentru intristarea sfarsitului lor, daruieste-le bucuria Ta cea nesfarsita si vesnica, ca sa binecuvanteze vremea lor de suferinta ca timp al rascumpararii lor, cantand: Aliluia!

Icosul 4:

Daruieste, Doamne, tuturor carora le-ai luat viata din frageda tinerete, tuturor carora le-ai dat cununa de spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pamanteasca, Mila Ta cea nesfarsita; rasplateste-le cu razele iubirii Tale nesfarsite dincolo de mormant, iar noi strigam asa:

Tatal nostru, rasplateste tuturor celor ce au murit sub sarcinile grele ale ostenelilor;
Tatal nostru, primeste in camarile raiului pe adormitii prunci si pe fecioare;
Tatal nostru, invredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tau;
Tatal nostru, odihneste-i pe cei singuratici, orfani si straini pentru care nu are cine sa se roage;
Tatal nostru, sa se stearga pacatele lor de razele calde ale atotiertarii Tale;
Tatal nostru, deruieste robilor Tai mai inainte adormiti, parinti si frati ai nostri, haina alba a biruintei;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 5:

Ai daruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de intelegere si de pocainta; cugetand la groaznica judecata se descopera desertaciunile pamantesti, pornirile trupesti se linistesc, mintea cea semeanta se smereste, dreptatea cea vesnica se descopera, caci si pacatosii cei indaratnici in credinta, cand sunt pe patul de moarte, marturisesc cum ca este Dumnezeu. Pentru aceea ei vesnic cer indurarea Ta strigand: Aliluia!

Icosul 5:

Parinte a toata indurarea, Tu luminezi ziua cu soarele; Tu indulcesti pamantul cu roade, Tu veselesti lumea cu frumusetea, precum pe prieteni, asa si pe vrasmasii Tai; noi credem ca si dincolo de mormant, in vesnicie, indurarea Ta este nesfarsita, miluind chiar pe pacatosii cei cu totul lepadati, pentru rugaciunile noastre, de aceea asa ne rugam:

Tatal nostru, ne intristam pentru hulitorii de sfintenie si pentru faradelegile lor;
Tatal nostru, fa sa fie si asupra lor, voia Ta cea de mantuire;
Tatal nostru, fie-Ti mila de cei raniti cu necredinta cea pierzatoare;
Tatal nostru, iarta pe cei ce s-au sfarsit fara de pocainta;
Tatal nostru, mantuieste pe cei ce s-au pierdut in pacate grele si intunecate;
Tatal nostru, fa ca sa se stinga flacara necerdintei lor in marea bunatatii Tale;
Tatal nostru, Biruitorul iadului, izbaveste de osandirea in iad pe parintii si fratii nostri, cei mutati din lume;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 6:

Este grozav intunericul sufletului departat de Dumnezeu, chinuit de constiinta si de scrasnirea dintilor, de focul cel nestins si de viermele cel neadormit; eu tremur gandind ca acela va fi si locul meu, deci, eu pentru mine insumi ma rog si pentru cei cesufar in iad, ca sa se pogoare peste ei roua cu racoreala, cantand cantare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Unde era sa rasara lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, daca nu peste cei ce sedeau in intuneric si in umbra mortii?! De aceea Te si pomenesc sufletele cele din iad. Pogoara-Te dar din nou intru cele mai de jos ale pamantului si scoate intru bucurie pe cei ce s-au despartit de Tine cu pacatele, insa de Tine nu s-au departat. Deci, in numele Fiului si al Duhului, ne rugam Tatalui:

Tatal nostru, fii Tai se chinuiesc, deci miluieste-i;
Tatal nostru, grele sunt pacatele lor, dar indurarea Ta este mare;
Tatal nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tau ca sa mantuiasca pe cei pacatosi;
Tatal nostru, cerceteaza necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine;
Tatal nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevarul din neputinta;
Tatal nostru, iubirea Ta sa fie nu foc, ci racoreala din rai;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 7:

Voind, Doamne, sa dai mana de ajutor celor adormiti, le-ai ingaduit ca in vis si prin vedenii, sa se arate celor vii. Ca acestia pomenind cu dragoste pe cei adormiti sa faca in amintirea lor fapte bune si nevoindu-se cu credinta sa strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul 7:

Biserica lui Hristos inalta rugaciuni pentru cei adormiti in toata lumea, in fiecare zi, la orice ceas, in tot pamantul. Pacatele lumii se curatesc cu sangele cel curatitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiti se ridica din moarte la viata si de pe pamant la cer, cu puterea rugaciunilor de la Altarul Domnului. De aceea strigam:

Tatal nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei adormiti, ca sa le faca scara catre cer;
Tatal nostru, indura-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare si a tuturor Sfintilor;
Tatal nostru, curateste pe cei pentru care credinciosii striga catre Tine, ziua si noaptea;
Tatal nostru, pentru nerautatea pruncilor, iarta pe parintii lor;
Tatal nostru, pentru lacrimile maicilor, rascumpara pacatele fiilor;
Tatal nostru, primeste milosteniile si rugaciunile noastre ca implinire la faptele lor bune;
Tatal nostru, sa fie sangele Fiului Tau izvor de viata, pentru aceia carora le facem pomenirea;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 8:

Lumea intreaga se infatiseaza ca un sfant mormant obstesc. Pretutindeni se gasete praful fratilor si al parintilor nostri, ziditi dupa chipul si asemanarea lui dumnezeu, rudenii ale noastre intru Adam. Tu singur esti Acela ce fara incetare ne-ai iubit pe noi. Iarta si pe toti cei ce au murit de la inceput si pana acum, ca sa cante ei iubirii Tale de oameni: Aliluia!

Icosul 8:

Vine ziua valului ca un foc arzator, ziua cea mare si infricosata a Judecatii celei de pe urma, cand se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor si se va deschide Cartea Cunostintei. Iar Sfantul Pavel Apostolul striga: Impacati-va cu Dumnezeu mai inainte de acea zi. Doamne ajuta-ne, si cu lacrimile celor vii, implineste neajunsurile celor adormiti cand strigam:

Tatal nostru, in ceasul judecatii, invredniceste-i pe ei si pe noi de mila Ta cea aducatoare de bucurie;
Tatal nostru, incununeaza cu slava pe ceice au suferit munci, pentru Tine si pentru aproapele;
Tatal nostru, daruieste odihna Ta celor curatitit prin necazurile lumii acesteia pamantesti;
Tatal nostru, Cel ce stii numele tututror, primeste-i pe cei ce s-au mantuit in cinul calugaresc si in cel mirenesc;
Tatal nostru, primeste pe pastorii cei cucernici impreuna cu fii lor cei duhovnicesti;
Tatal nostru, sa intampine robii Tai pe Mirele Hristos cu faclii aprinse;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 9:

Binecuvantati, iar nu pierdeti timpul cere trece repede. Fiecare ceas, fiecare clipa ne apropie tot mai mult de mormant. Albirea parului, slabirea puterii, sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricaciunii pamantesti; ne vestesc ca totul trece si se apropie fericirea cea vesnica, unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cantare de biruinta: Aliluia!

Icosul 9:

Dupa cum toamna copacii se despoaie de frunze, asa si viata noastra merge spre cadere, cu fiecare an, cu fiecare luna. Floarea tineretii se vestejeste, lumina bucuriilor se stinge, batranetea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se departeaza. Voi, cei ce erati candva tineri, plini de bucurie si de fericire, unde sunteti acum? Mormintele voastre zac fara glas. Dar sufletele lor sunt in mana Ta, Doamne; de aceea graim acestea:

Tatal nostru, ingrijirea pentru lumea cea de dincolo de mormant, ne cheama la rugaciune;
Tatal nostru, lumineaza cu soare frumos si incalzeste locasurile celor adormiti;
Tatal nostru, sa se stearga pentru totdeauna vremea despartirii;
Tatal nostru, invredniceste-ne de bucuria intalnirii cu ei in ceruri;
Tatal nostru, fa ca noi sa fim una cu Tine;
Tatal nostru, intoarce celor raposati curatia pruncilor prin bunatatea de suflet a celor tineri;
Tatal nostru, fa ca sa le fie lor viata cea vesnica luminata sarbatoare a Pastilor;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 10:

La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picaturile de ploaie si cu nadejde ne rugam: ” Adevereste-ne, Doamne, cum ca ne-ai iertat pe toti, spune-ne cum ca ii primesti in locasurile bucuriei; descopera aceasta in taina sufletului nostru, ca sa cantam: Aliluia!

Icosul 10:

Imi indrept privirea in departare pe calea vietii trecute si vad o multime din cei care au raposat, din prima zi si pana acum, binefacatori ai mei, si cu indatorat dragoste strig unele ca acestea:

Tatal nostru, miluieste pe toti cei ce mi-au dorit si mi-au facut mie bine;
Tatal nostru, invredniceste-i mariri Tale, pe parintii si fratii nostri si pe cei de aproape;
Tatal nostru, mantuieste pe cei ce mi-au binevestit mie cuvantul Tau;
Tatal nostru, preamareste in fata ingerilor pe cei ce m-au invatat sa Te iubesc pe Tine;
Tatal nostru, daruieste bucurie celor ce m-au povatuit cu pilda vietii lor sfinte;
Tatal nostru, indulceste cu tainica mana pe cei ce m-au ajutat in zile grele;
Tatal nostru, Imparatia Ta sfarsit nu are, fa ca sa intre cei adormiti intru bucuria Ta;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 11:

Unde-ti este moartea boldul tau? Unde-ti este intunecarea si frica cea mai de dinainte, caci de acum inainte tu esti dorita, tu ne impreunezi nedespartit cu Dumnezeu; tu esti o mare odihna, tu esti o mare zi de sambata. Apostolulu striga: ” Doresc sa mor, ca sa fiu impreuna cu Hristos! drept aceea privind la moarte ca la o minunata asteptare si viata strigam: Aliluia!

Icosul 11:

Invia-vor si se vor scula cei din morminte si se vor bucura cei de pe pamant, fiindca atunci se vor scula trupuri duhovnicesti preamarite, nestricacioase, luminate. Oase uscate auziti cuvantul Domnului: “Imbracati-va cu vine, acoperiti-va cu piele, sculati-va din caruntetea vremurilor trecute, caci sunteti rascumparati cu Sangele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteti inviati, a venit peste voi lumina Invierii”. aceasta taina o slavim si noi si strigam:

Tatal nostru, descopera-le acum tot adancul iubirii Tale;
Tatal nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui si luna cea linistita;
Tatal nostru, fa sa vada acum si slava ingerilor care sunt para de foc;
Tatal nostru, Tu i-ai indulcit cu frumusetea rasaritului si a apusului de soare, deci sa vada acum si lumina vesniciei Tale Dumnezeiri;
Tatal nostru, tot sufletul sa fie luminat ca steaua diminetii si luceafarul zorilor;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 12:

Carnea si sangele nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Cata vreme petrecem in trup suntem despartiti de Hristos. Daca nu murim, nu putem invia pentru vesnicie, caci se cade ca acest trup stricacios, sa se imbrace intru nestricaciune si muritor aceasta sa se lumineze cu nemurirea, ca astfel in lumina zilei celei neinserate sa cante neincetat: Aliluia!

Icosul 12:

Asteptam bucuria intalnirii cu Domnul, asteptam razele luminoase ale invierii, asteptam scularea din morminte a celor apropiati ai nostri si imbracarea celor morti cu viata vesnica prin preschimbarea intregii fapturi. Atunci vom striga Ziditorului unele ca acestea:

Tatal nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinta bucuriei si a binelui;
Tatal nostru, ridica-ne pe noi din adancul pacatului la sfintenie;
Tatal nostru, daruieste celor raposati ca sa impartaseasca impreuna cu Tine in vesnicie;
Tatal nostru, fa ca sa le fie lor Domnul Hristos, lumina pururea aprinsa;
Tatal nostru, da-ne si noua ca impreuna cu ei sa praznuim Pastile nestricaciunii;
Tatal nostru, nu Te desparti de robii Tai pana la sfarsit;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, preaindurate Parinte, Cel ce esti fara de inceput si voiesti ca toti sa se mantuiasca, Cel ce ai trimis la cei pierduti pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru si ai turnat peste ei Duhul cel de viata datator, miluieste, iarta si mantuieste pe rudeniile noastre si pe toti cei din veac adormiti. Iar cu solirile lor cerceteaza-ne si pe noi, ca impreuna cu ei sa cantam Tie, Mantuitorul si Dumnezeului nostru, cantare: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Pe Adam cel cazut si pe tot neamul sa-l izbavesti de pierzarea cea vesnica, ai trimis in lume, Doamne, pe Fiul Tau, rasanindu-ne viata vesnica prin Crucea si Invierea Lui. Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa a slavei, cerem impartasirea la Domnul a celor adormiti si ne rugam:

Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scarbele si intristarile pamantesti;
Tatal nostru, veseleste sufletele celor ce s-au chinuit in valurile vietii;
Tatal nostru, mangaie-i pe ei la sanul Tau, precum isi mangaie mama copiii;
Tatal nostru, graieste lor: ” Pacatele vi s-au iertat!”;
Tatal nostru, primeste-i in limanul cel fericit si linistit;
Tatal nostru, deschide-le camarile Ingerilor si Sfintilor;
Tatal nostru, pe parintii si fartii nostri cei adormiti invredniceste-i vesnicilor Tale bunatati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

si Condacul 1:

Cel ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarand tuturor vremea si felul sfarsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti, primeste-i in locasul luminii si al bucuriei si le deschide bretele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

RUGACIUNE:

O, Preasfanta Doamna, de Dumnezeu Nascatoare, catre tine Preacurata nazuim. Tu esti cetate tare si mijlocitoarea si acoperamantul tuturor celor ce alearga la tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvantata, te rugam, asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste intotdeauna pentru adormitii robii tai. Tu pururea mijlocesti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreapta credinta si care alearga sub acoperamantul tau si se roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si intristati, insa mijlocirea ta si rugaciunea, ne este si mai trebuincioasa dupa moartea noastra. Dupa Dumnezeu la tine avem nadejde tare, caci nimeni din cei ce se roaga tie, nu iese fara ajutor, ci numai cu bucurie, mangaiere si indulcire. Preasfanta Doamna, Nascatoare de Dumnezeu, roaga pe Fiul tau si Dumnezeul nostru sa daruiasca celor adormiti iertarea pacatelor. Roaga-te, Nascatoare de Dumnezeu, caci mult poate rugaciunea Maicii spre bunavoirea Stapanului, fiindca Domnul primeste de la tine tot cuvantul despre iertare. Deci si acum primeste ale noastre rugaciuni ce le aducem tie, Preasfanta Fecioara, din toata inima si din tot sufletul nostru, pentru sufletele adormitilor robilor tai. Te rugam, Stapana, sa le ajuti cu indrazirea cea de Maica ce o ai catre Domnul, ceea ce esti plina de dar, ajuta-le sa se indeparteze inaintea Celui ce sade pe tronul slavei, ca sa nu fie rusinati in fata ingerilor si a tuturor sfintilor, in fata lumii celei de sus si a celei de jos. O, Preasfanta Doamna, Imparateasa si Stapana, tu esti podul care duci la cer pe cei de pe pamant, tu esti deschizatoarea usilor Raiului. Pe tine te cinstim si Fiului tau slava inaltam impreuna si Parintelui celui fara de inceput si Duhului Sfant, Dumnezeului nostru in vecii vecilor. Amin.

miercuri, 20 iulie 2011

SFÂNTUL PROROC ILIE TESVITEANUL





 SFÂNTUL PROROC ILIE TESVITEANUL

Condacul 1

Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru intoarcerea lui Israel de la inchinarea lui Baal, aspru mustrator al imparatilor nelegiuiti stralucind cu vapaia ravnei pentru Dumnezeu atottiitorul, cu sfintenia vietii si a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri si vei veni inaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, lauda iti aducem tie, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare indrazneala catre Domnul, slobozeste-ne pe noi din toate nevoile si necazurile cu rugaciunile tale, pe noi cei ce-ti cantam: Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Icosul 1

Inger vietuitor in trup te-ai aratat, proorocule, prin ravna cea pentru Dumnezeu si prin viata ta curata; caci inca prunc fiind, parintele tau, Sovah, vazut-a ingeri luminati cu tine vorbind, cu foc infasurandu-te si cu vapaie hranindu-te, aratand astfel ca ravna ta e fierbinte pentru Dumnezeu si ca puterea graiurilor si a vietii tale e ca o lumina neprihanita; pentru aceea, cu uimire graim tie unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mantuirea fiilor lui Israel;
Bucura-te, cel ce inca din pantecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevarului si al bunei cinstiri a lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce asupra caruia s-a descoperit preaslavita aratare, ce a minunat pe parintele tau;
Bucura-te, cel ce din tinerete ai iubit curatia feciorelnica si tacerea;
Bucura-te, cel ce ai urat desertaciunile lumii si toate bucuriile ei, iar sufletul tau in intregime l-ai inchinat lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce cu lumina intelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat si cu invatatura temerii de Dumnezeu din pruncie ai fost adapat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 2

Vazand nelegiuire si razvratire in Israel, preamarite profetule, te-ai intristat cu duhul si in ravna pentru slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru ca fiii lui Israel se inchinau la idolii cei urati si de Dumnezeu cel adevarat se indepartau, Caruia toate ostile ceresti cu cutremur Ii cantau: Aliluia!

Icosul 2

Mintea intunecandu-si cu pornirile cele rele, Ahab, imparatul cel ce facea faradelege, lepadandu-se de adevaratul Dumnezeu, Atottiitorul, si inchinandu-se josnicului Baal, a inmultit inchinarea la idoli si nelegiuirea in imparatia sa. Iar tu, proorocule, ca un mare ravnitor pentru Dumnezeu, cu indrazneala ai infruntat pe imparat, amenintandu-l, prevestind pedeapsa pentru el si pentru imparatia sa, ca trei ani si sase luni nu va cadea ploaie, nici roua si foamete mare va fi peste tot pamantul. Drept aceea, minunandu-ne de ravna ta si de indrazneala ta cea mare pentru Dumnezeu, cu iubire graim tie:

Bucura-te, propovaduitorul neinfricat al adevarului si mare luptator pentru cucernicie;
Bucura-te, cel ce cu ravna ta dojenesti toata nelegiuirea;
Bucura-te, cel ce ai induplecat pe Domnul indelung-rabdatorul sa nu pedepseasca cu desavarsire pe cei pacatosi;
Bucura-te, cel ce cu cuvantul ai incuiat cerul, iar pamantul cel roditor l-ai facut sterp;
Bucura-te, cel ce pentru nelegiuirea oamenilor, foamete de trei ani de la Dumnezeu ai cerut;
Bucura-te, ca Domnul cel Preainalt te-a trimis la Ahab, precum oarecand pe Moise la Faraon;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 3

Cu puterea rugaciunii tale, preaminunate proorocule, in adevar ai incuiat cerul si n-a plouat trei ani si sase luni si a fost mare foamete peste tot pamantul, pana cand, chinuiti de arsita si foamete, cei nelegiuiti s-au intors catre Domnul, pocaindu-se si cu umilinta cantand Lui: Aliluia!

Icosul 3

Avand negraita bunavoire catre tine, proorocule, vrut-a Domnul sa te deosebeasca de fiii cei fara de lege ai lui Israel ca sa nu induri impreuna cu ei foametea si setea si ti-a poruncit sa te duci la raul Cherit, unde corbii te-au hranit, aducandu-ti paine si carne. De aceea, iti aducem laudele acestea :

Bucura-te, cel ce cu postul si cu privegherea ai nimicit toate desertaciunile si cugetarile pamantesti;
Bucura-te, cel ce cu rugaciuni si ganduri curate, mintea ti-ai inaltat-o spre cele de sus;
Bucura-te, marirea patriarhilor si podoaba proorocilor;
Bucura-te, lauda celor feciorelnici si marirea cuviosilor;
Bucura-te, indrumatorul ierarhilor si taria mucenieilor;
Bucura-te, ca ai intors pe calea adevarului pe fiii lui Israel orbiti de nelegiuire si necredinta;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 4

Vifor mare, daramand munti, mergea inainte, cand Domnul S-a apropiat de tine in Horeb, proorocule; inca si cutremur s-a facut, dar nu in cutremur S-a aratat Domnul, iar dupa cutremur foc, si nici in foc s-a aratat Domnul; ci, dupa foc, adiind vant racoritor, in el ti S-a aratat Domnul a Carui apropiere simtind, cu vesmant ti-ai acoperit fata, cantand cu frica si bucurie: Aliluia!

Icosul 4

Auzind nelegiuitul imparat Ahab de porunca ta, ca sa aduni toate semintiile lui Israel pe muntele Carmel, unde sa fie adusi si profetii cei mincinosi ai lui Baal, indata trimitand, i-a adunat pe toti si a venit si el acolo. Iar tu, ravnitor de slava lui Dummezeu, dorind sa rusinezi cu desavarsire pe idolii cei urati si sa preaslavesti pe adevaratul Dumnezeu, ai poruncit sa se pregateasca doua altare pentru jertfa, iar foc sa nu le puna, zicand: Adevaratul Dummezeu va fi acolo, Care la rugaciunea noastra ne va asculta, trimitand foc. Auzind acestea, poporul a grait, zicand: bine a zis Ilie, sa fie asa; iar noi, marindu-te, cantam tie:

Bucura-te, marele sol al Imparatului ceresc si vestitor al sfintelor Sale porunci;
Bucura-te, diamant statornic in ravna si stalp neclintit al bunei cinstiri;
Bucura-te, puternice aparator al adevarului si luptator neinvins impotriva vrajmasilor Domnului;
Bucura-te, dezradacinatorul necinstei ce sadesti evlavia si curatia;
Bucura-te, ravnitor inflacarat al slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si in ultimele zile ale lumii acesteia vei propovadui pe adevaratul Dummezeu si vei mustra pe antihristul cel blestemat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 5

Imparateasa Isabela cea fara de lege, cugetand sa te stinga pe tine cel ce esti stea de Dumnezeu luminata, aprinzandu-se de manie asupra ta pentru nimicirea profetilor ei mincinosi a pus la cale ucidere ta. Totodata i s-a impietrit inima, nevoind sa creada in minunile tale, proorocule, nici sa cunoasca pe Adevaratul Dumnezeu, ca sa-I cante Lui: Aliluia!

Icosul 5

Toti israelitenii vazand ca, la rugaciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorat peste jertfa ta, preamarite proorocule, de s-a aprins si, mistuind-o pe ea, au ars toate: lemnele, pietrele precum si apa, cazut-au cu fetele lor la pamant, strigand: Cu adevarat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel adevarat! Si au crezut oamenii in Dumnezeul ce adevarat, iar pe proorocii cei mincinosi i-au junghiat. Deci slavind pe Atotputernicul Dumnezeu, facatorul de minui, tie, celui ce ai placut lui Dumnezeu, iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce ai dobindit mare indrazneala inaintea Stapanitorului tuturor;
Bucura-te, cel ce prin semne si minuni adevarul dumnezeiesc ai intarit;
Bucura-te, cel ce inselaciunea demonilor ai rusinat, iar credinta adevarata o ai preamarit;
Bucura-te, cel ce pe necredinciosi cu adevarata cunostinta de Dumnezeu i-ai luminat;
Bucura-te, cel ce prin turnarea apei de trei ori pe jertfelnic Taina Preasfintei Treimi ai descoperit;
Bucura-te, ca toata firea cea fiitoare tie s-a supus, iar focul si apa ti-au fost ascultatoare, slujind tie;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 6

Propovaduitor al cunoasterii si cinstirii de Dumnezeu te-ai aratat, proorocule, nu numai intru Israel, ci si intre pagani, caci trimis ai fost de Domnul in Sarepta Sidonului, la o vaduva saraca, hranindu-te pe tine insuti si mai ales pe ea hranind-o in timpul foametei, prin darul facerii de minuni si inmultind faina si uleiul in casa ei, pe tot timpul foametei. Si dupa ce te-ai rugat, sufland de trei ori, ai inviat pe fiul vaduvei, cantand lui Dumnezeu, Celui ce face minuni: Aliluia!

Icosul 6

Stralucind cu mare ravna pentru Dumnezeu Atottiitorul, te-ai intristat foarte, proorocule, pentru ca fiii lui Israel au parasit legamantul, au daramat altarele Lui si au omorat pe profetii Lui. Domnul, insa, pentru mangaierea ta, ti-a vestit ca nu tot Israelul s-a indepartat de la El, ci are inca sapte mii de robi necunoscuti, care nu si-au plecat genunchii inaintea lui Baal. Pentru aceasta, amintindu-ne de ravna ta cea pentru Dumnezeu, iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, slujitor credincios si prieten apropiat al Domnului;
Bucura-te, chip si lauda binecredinciosilor pastori;
Bucura-te, indrumatorul mantuirii si luminatorul celor ce zac intru intuneric;
Bucura-te, cel ce imbarbatezi pe aparatorii adevarului si-i intaresti in lupte si suferinte pentru dreptate;
Bucura-te, cel ce ardeai ca o flacara serafimica pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si Domnul in toate te-a ascultat si, la rugaciunea ta, toate ti le-a implinit;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 7

Domnul cel iubitor de oameni voind sa arate milostivirea Sa pacatosilor ce se pocaiesc, dupa trecerea timpului de foamete profetit de tine, proorocule, prin graiul buzelor tale a trimis ploaie imbelsugata si pasnica pamantului insetat; iar fiii lui Israel invrednicindu-se de aceasta mare milostivire, cu inima umilita si multumitoare au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

O noua faradelege a adaugat faptelor sale celor rele necinstitul imparat Ahab, cand a poruncit sa-l omoare pe nevinovatul Nabot si a rapit via lui. Drept aceea, mustrand pe imparatul calcator de lege, i-ai profetit, sfinte proorocule, ca, in locul unde a fost omorit Nabot, porcii si cainii ii vor linge sangele, iar pe Isabela, femeia lui o vor manca cainii si toata casa lui va fi nimicita. Cunoscand ca aceasta profetie grozava s-a implinit, ne cutremuram graind tie unele ca acestea:

Bucura-te, groaznicule razbunator al asupritilor si asupra celor cu inima impietrita;
Bucura-te, aparator tare al orfanilor si al celor napastuiti;
Bucura-te, cel ce pedepseeti pe calcatorii sfintelor sarbatori ale Bisericii Ortodoxe;
Bucura-te, cel ce ai coborat din domnie pe defaimatorul numelui lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce cu cuvantul nimicesti ca prin traznet gandurile cele rele;
Bucura-te, cel ce cunosteai viitorul ca si prezentul, si cele indepartate ca pe cele apropiate le-ai proorocit;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 8

Purtare de grija minunata si mai presus de fire ti-a aratat Dommul, proorocule, cand a poruncit corbilor nesatiosi si salbatici sa te hraneasca, in timpul foametei langa riul Cherit, unde iti petreceai timpul in rugaciuni si in cugetare de Dumnezeu, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Pe deplin ai fost impodobit cu smerenie, proorocule al lui Dumnezeu; pentru aceasta, pe cei doi sutasi, care cu mandrie au venit la tine cu ostasi ca sa te duca inaintea nelegiuitului imparat Ohozia, tu cu foc i-ai ars; iar pe Avdie, cel ce hranea pe ucenicii profetilor, care cu smerenie a venit la tine, l-ai miluit. Pentru aceasta, iti aducem aceste cantari de lauda:

Bucura-te, umilitorul si pedepsitorul celor ingamfati si ocrotitorul si aparatorul celor smeriti;
Bucura-te, cel ce esti groaza judecatorilor iubitori de mita si ajutatorul celor ce judeca cu dreptate;
Bucura-te, cel ce esti sprijin celor credinciosi si doboratorul dusmanilor nelegiuiti;
Bucura-te, cel ce esti imbracat cu platosa intelepciunii si cu dreptatea ca de un scut ai fost aparat;
Bucura-te, cel ce cu sabia ravnei de Dumnezeu ai fost inarmat si te-ai ridicat pe aripile infranarii;
Bucura-te, cel ce cu credinta ca de un coif al mantuirii ai fost acoperit si cu cununa dragostei prealuminat te-ai incununat;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 9

Toata firea omeneasca se minuneaza foarte cum tu, preamarite proorocule, ai mers 40 de zile fara sa mananci si sa bei pana la muntele Horeb, unde te-ai invrednicit de stralucita aratare a lui Dumnezeu Atottiitorul si de preadulcea vorbire cu El cantandu-I cu cutremur: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult-graitori nu se pricep indeajuns si nu inteleg, cum tu cel cu nume mare, Sfinte Ilie, in trup omenesc fiind, asemanator noua in neputinte, ai fost rapit cu trupul la cer prin carul si caii de foc, care ti s-au aratat tie. Deci, minunandu-ne de inaltarea ta la cer, slavim pe Dumnezeu, Cel ce te-a inaltat astfel si cu umilinta te chemam:

Bucura-te, cel ce cu minunata infranare ai omorat in tine pe omul cel vechi;
Bucura-te, cel ce cu focul ravnei dumnezeiesti, ai ars in tine toata cugetarea cea materiala;
Bucura-te, cel ce, ridicandu-te la cer, neamului omenesc veselie ii daruiesti si viata vesnica o intaresti;
Bucura-te, cel ce esti insenmat de la Dumnezeu cu cinstea si marirea cea mai presus de fire si mai mult decit proorocii cei vechi ai fost preamarit;
Bucura-te, cel ce ai fost intampinat cu bucurie de cetele ingeresti in locasurile ceresti;
Bucura-te, ca numele tau in toata lumea se cinsteste si ravna ta pentru Dumnezeu mult se preamareste;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 10

Vrand Preabunul Dumnezeu sa mantuiasca poporul lui Israel de inselaciunile lui Baal, te-a ales pe tine, mare proorocule, drept unealta voii Sale sfinte si te-a umplut cu putere dumnezeiasca de a intoarce pe cei fara de lege, de a indrepta pe cei pacatosi, de a lumina pe cei intunecati si pe toti sa-i inveti a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Zid de aparare fii noua, preasfinte proorocule, mult mijlocind pentru potolirea maniei lui Dumnezeu, Care pe buna dreptate ne pedepseste pe noi pacatosii si netrebnicii cu seceta, foamete, cu vanturi nimicitoare aducatoare de boli, ca, izbavindu-ne din nevoi, sa-ti cantam tie:

Bucura-te, cel ce prin rugaciunile tale incui si descui cerurile si trimiti pe pamant, de la Dumnezeu, belsug sau lipsa;
Bucura-te, indelung-mijlocitorule inaintea lui Dumnezeu, cel ce trimiti ploi, liniste si roua datatoare de viata pe pamantul amortit;
Bucura-te, cel ce potolesti valurile napraznice ale marilor si furtunilor groaznice si cu voia lui Dumnezeu stapanesti tunetele si fulgerele;
Bucura-te, cel ce opresti vanturile nimicitoare si feresti oamenii si necuvantatoarele de plagile cele de moarte;
Bucura-te, hranitorui orfanilor si al vaduvelor si aparatorul celor milostivi;
Bucura-te, cel ce dobori pe prigonitorii hulitori ai credintei adevarate si alungi duhurile necurate de la credinciosii Domnului;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 11

Cantare de umilinta iti aducem tie, proorocule al lui Dumnezeu, Ilie; precum ai primit ruga lui Elisei, cand a cerut de la tine, ca puterea ce-o aveai sa treaca asupra lui si inaltandu-te spre cer, i-ai slobozit vesmantul tau, pe care luandu-l a despartit apa, precum si tu odata ai despartit apele Iordanului, mostenind darul lui Dumnezeu ce lucra in tine, asa, acum, acopera-ne si pe noi cu vesmantul milei tale si ne izbaveste de toate nevoile si necazurile, ca sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Aratatu-te-ai ca un luceafar luminos intru Israel, prea laudate proorocule, stralucind asemenea ingerilor cu viata si intelepciunea ta si cu darul facerii de minuni si ai luminat pe oameni cu propovaduirea adevarului dumnezeiesc, alungand intunericul slujirii idolilor; drept aceea, laudandu-te te marim cantand:

Bucura-te, stea stralucitoare, ce cu stralucirea ta luminezi toata lumea;
Bucura-te, faclie pururea arzatoare, care, arzand, luminezi celor ce stau in intuneric;
Bucura-te, cel ce cu mintea si cu duhul intelepciunii ai fost luminat si cu duhul intelegerii si intaririi ai fost imputernicit;
Bucura-te, cel ce ai fost luminat cu duhul cunostintei si al smereniei si adapat ai fost cu temerea de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce te-ai impodobit cu virtutile cele inalte si cu minunile cele mai presus de intelegere;
Bucura-te, cel ce ai implinit pe pamant judecatile Domnului si ai uns pe imparati si prooroci;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 12

Mare har ai aflat inaintea lui Dumnezeu, prealaudate proorocule Ilie, caci in viata ta pamanteasca ai proorocit si ai savarsit mari minuni, iar mai pe urma, rapit cu trupul la cer si dupa suirea cea mai presus de fire, te-ai infatisat pe Muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la fata si ai vorbit cu El; si pana astazi nu incetezi a savarsi minuni si a izvori bogatia milelor si a tamaduirilor, celor ce cu osardie te cinstesc, cantand lui Dumnezeu cu credinta: Aliluia!

Icosul 12

Cantand ravna ta cea fierbinte pentru Dumnezeu si viata ta cea ingereasca, precum si minunile tale cele mari si bunavointa lui Dumnezeu aratata pentru tine, lauda aducem tie, mare prooroc Ilie, cel cu nume mare, dar neputand infatisa dupa cuviinta, cinstea si marirea ta, cu umilinta cantam tie unele ca acestea:

Bucura-te, chivot al dumnezeiestii mariri si locas preasfintit al Sfintei Treimi;
Bucura-te, sfesnic prea luminat al Bisericii neinserate si mireasma cea cu bun miros a raiului dumnezeiesc;
Bucura-te, povatuitorul pustnicilor cuviosi iar celor feciorelnici indrumator si ajutator;
Bucura-te, cel ce indemni pe cei pacatosi la pocainta si mijlocesti viata vesnica pentru mantuirea intregului neam crestinesc;
Bucura-te, cel ce te-ai indulcit de lumina sfintilor si a negraitei slave si pururea preaslavesti pe Dumnezeu;
Bucura-te, ca la sfarsitul vremurilor vei arata semne mari si vei savarsi minuni pentru intarirea oamenilor in credinta cea adevarata spre a infrunta pe vrajmasul antihrist;
Bucura-te, Ilie, marite prooroc si inaintemergator al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condacul 13

O, preaminunate si preainaltate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare ravnitor pentru slava lui Dumnezeu, cel ce trimiti pe pamant ploile si seceta, belsugul si lipsa, asculta aceasta putina rugaciune, pe care cu evlavie o aducem, si prin mijlocirea ta cea fierbinte catre Domnul Dumnezeu, apara-ne de seceta, de foamete si de bolile cele aducatoare de moarte si daruieste noua buna intocmire a vazduhului si toata imbelsugarea pamantului intarindu-ne in dreapta credinta si viata curata, ca, izbavindu-ne de chinurile cele vesnice, sa ne invrednicim de fericirea raiului cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.

Rugaciune catre Sfantul si Slavitul al lui Dumnezeu Prooroc Ilie

Preamarite si preaminunate proorocule al lui Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pamant cu viata ta ingereasca, cu ravna ta fierbinte catre Dumnezeu Atottiitorul, cu semnele si cu minunile tale, si cu marea lui Dumnezeu bunavointa fata de tine, fiind ridicat la cer cu trupul intr-un car de foc; invrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, in timpul schimbarii Lui la fata, acum salasluind in locasurile raiului si stand in fata tronului Imparatului ceresc, auzi-ne pe noi pacatosii si nevrednicii, care in ceasul acesta stam in fata sfintei tale icoane, si cu umilinta alergam catre mijlocirea ta. Roaga-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, sa ne dea noua duhul pocaintei, al izbavirii de pacate si cu atotputernica Sa bunavointa sa ne ajute sa ne departam din calea pacatului, indrumandu-ne spre tot lucrul bun; ca sa ne intareasca in lupta impotriva poftelor si a patimilor noastre, sadind in inimile noastre duhul smereniei, al blandetii, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunatatii, al rabdarii, al intelepciunii, al ravnei pentru cuvantul lui Dumnezeu si al izbavirii aproapelui. Nimiceste prin rugaciunile tale, proorocule, naravurile cele rele ale lumii, ce intineaza neamul crestinesc prin necinstirea credintei dreptslavitoare, fata de randuielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea parintilor si a stapanitorilor ce ne stapanesc, aruncand astfel lumea in bezna necinstei, a desfraului si a pierzaniei.

Departeaza de la noi, preamarite proorocule, prin mijlocirea ta catre Domnul, dreapta manie a lui Dumnezeu; apara orasele, satele si tara noastra de seceta, de foamete, de furtuni napraznice, de cutremur, de boli si rani aducatoare de moarte, de neintelegeri intre frati, de navalirea asupra noastra a altor neamuri si de razboiul cel dintre noi. Prin rugaciunile tale, preamarite, intareste poporul nostru binecredincios si ajuta-l in toate faptele lui bune. Mijloceste, proorocule al lui Dumnezeu, pastoritilor nostri ravna fierbinte catre Dumnezeu, purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a pastoritilor, intelepciune in purtare si invatatura, cucernicie si tarie in ispite; judecatorilor daruieste-le nepartinire si lepadare de pofta castigurilor, dreptate si mila fata de cei obijduiti; tuturor carmuitorilor purtare de grija fata de supusi, mila si dreapta judecata, iar dreptcredinciosilor supunere si ascultare fata de carmuitori, cum si indeplinirea cu sarguinta a tuturor indatoririlor lor; ca astfel, in pace si cucernicie, sa petrecem veacul acesta. Sa ne invrednicim de impartasirea bunatatilor celor vesnice in Imparatia lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvine cinste si inchinaciune, impreuna cu Tatal cel fara de inceput si cu Preasfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Acatistul Sfantului Prooroc Ilie

Ilie - Sfant Prooroc !

SLAVĂ CELOR SFINŢI MOISE ŞI ILIE CE AŢI VĂZUT SLAVA FEŢEI LUI DUMNEZEU ÎN ZIUA SCHIMBĂRII LA FAŢĂ DE PE MUNTELE TABOR, PRIMUL CA PRIMITOR ŞI DĂTĂTOR AL LEGII, IAR SFÂNTUL ILIE CA CEL MAI NEÂNFRICAT LUPTĂTOR ÎMPOTRIVA DUŞMANILOR LUI DUMNEZEU!!!

DOAMNE AJUTĂ!
PRIMIŢI DRAGI SFINŢI ŞI PE ROBUL PĂRINTE ARSENIE APROAPE DE VOI!!!

marți, 19 iulie 2011

A adormit întru Domnul Dumnezeu Adevărat, marele părinte Arsenie Papacioc! Dumnezeu să-l ierte! Bucurie în Cer, tristeţe, lacrimi şi durere aici pe pământ!!!

Părinte roagă-te pentru noi, să dobândim un colţişor mic de Rai!

Dumnezeu a binevoit să plecaţi rând pe rând la El!
Puţini bătrâni mai avem!
Lacrimile au rămas uscate!
Părinte, ne rugăm la Domnul să te primească în trâmbiţe de îngeri, ca pe un adevărat luptător al ortodoxiei şi biruitor al vrăjmaşului.

APOSTOL AL TINERILOR!

DUHOVNIC AL ROMÂNILOR ŞI AL TUTUROR NEAMURILOR DE O CREDINŢĂ DREAPTĂ!


LINIŞTE PESTE ŢARA ORTODOXĂ!

Sfinţii prăznuiţi astăzi Sf. Cuvioasa Macrina, sora Marelui Vasile, Sf. Cuvios Dia, făcătorul de minuniSfinţii patru împreună-sihaştriSf. Teodor, care a sihăstrit în Lavra Sf. Sava si arhiepiscop al Edeseisă se bucure împreună cu tine părinte în Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, AMIN!

Maica noastră iubită, Pururea Fecioara Maria, te rugăm noi păcătoşii, ajută la Mântuirea robului tău Arsenie, ca să ajungă în Lumina Veşnică!
Doamne ajută şi miluieşte pe robul tău Arsenie şi iartă-i greşelile!

sâmbătă, 2 iulie 2011

Sfântul Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

2 iulie 1504
Zi de lacrimi pentru țările Române!
2 IULIE 2011
ZI DE MARE PRĂZNUIRE ÎN BISERICA ORTODOXĂ!

Doamne, dă Doamne poporului tău binecredincios să nască un conducător urmaș al Sfântului Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt!!!


"DOAMNE, NUMAI TU SINGUR ȘTII CE A FOST ÎN INIMA MEA. NICI ERESURILE CELE ÎNȘELĂTOARE, NICI FOCUL VÂRSTEI TINEREȚII N-AU PUTUT-O SMINTI, CI AM ÎNTĂRIT-O PE PIATRA CARE ESTE HRISTOS, PE A CĂRUI CRUCE DE-A PURURI ÎMBRĂȚIȘATĂ LA PIEPT ȚINÂND, VIAȚA MEA AM ÎNCHINAT-O AVÂND NĂDEJDE NESMINTITĂ PRINTR-ÂNSA LA PĂRINTELE VEACURILOR, PRIN CARE PE TOȚI VRĂJMAȘII AM GONIT ȘI AM ÎNFRÂNT."




A purtat Crucea în lupte ca și Împăratul Constantin, a înfrânt în 34 de bătălii din 36 păgânătatea ca și un urmaș drept al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe pe care l-a brodat pe stagurile de luptă biruitoare, a căutat pocăința Sfântului Daniel Sihastru, a fost cu gândul și ajutorul în Sfântul Munte Athos susținând Mânăstirea Zografu, închinată tot Sfântului Mucenic Gheorghe, a fost numit chiar și de Papa Sixtus al IV lea "Athleta Cristi" și poporul i-a câtat pentru totdeauna "Ștefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare."



Alături de Sfânta Cuvioasă Paraschiva ne apără Moldova de rele!


Originile Mănăstirii Zografu

Situată în partea de NV a Muntelui Athos, la o oră de mers pe jos de la țărmul mării, Mănăstirea Zografu ocupă locul al nouălea între mănăstirile athonite. Potrivit tradiției, mănăstirea a fost înființată în sec. al X-lea de frații Moise, Aaron și Ioan, monahi originari din Ohrida. Faptul că mănăstirea a fost închinată Sfântului Gheorghe, se datorește unei minuni: după terminarea construcției, monahii nu se puteau hotărî ce sfânt să-și ia ca ocrotitor. Unul dorea ca Maica Domnului să le călăuzească mănăstirea, altul îl voia pe Sfântul Nicolae, iar al treilea se gândea la Sfântul Gheorghe. Neajungând la nicio înțelegere, au decis să lase această alegere în seama lui Dumnezeu. Au pregătit un lemn după mărimea icoanei și l-au pus în biserică, încuind-o. Apoi s-a retras fiecare la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. În timpul nopții, au văzut cu toții o lumină puternică în biserică. Dimineața au avut surpriza și bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Așa a devenit Sf. Gheorghe patronul mănăstirii, numită Zografu, adică icoană zugrăvită prin minune.


Arsă și prădată de mai multe ori, în secolele XIII-XIV, a fost reînnoită de împărații bizantini Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282), Andronic al II-lea Paleologul(1282-1328) și Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391). Ruinată din cauza condițiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorităMușatinilor. Alexandru cel Bun dădea ajutor anual mănăstirii câte 3000 aspri de argint (1429), precum și venitul câtorva metoace, printre care și al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ștefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Maredă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii și a bolniței. În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri de argint. În anul 1502 Ștefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cuSfântul Gheorghe și steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur și argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema țării. În anul 1500Radu cel Mare dădea Mănăstirii Zografu 3000 aspri ajutor anual. La fel făceau Neagoe Basarab (1515-1517), Vlad Vintilă (1534) și alți domni pământeni. Bogdan al III-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, achită impozitul anual de 100 galbeni pe care mănăstirea trebuia să-l plătească turcilor, și mai donează încă 52000 aspri de argint. Ultimele ajutoare le dau domnii fanarioți, care fac lucrări de întreținere în secolul al XVIII-lea.Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: "Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie, însuși se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă."



Întru tine Sfinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
ca luând Crucea ai urmat lui Hristos;
si lucrând ai învățat
să nu se uite la trup, că este trecător;
ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Pentru aceasta si cu îngerii împreună se bucură, Sfântule Dreptcredinciosule Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, duhul tău.

Doamne Ajută poporul tău!