"Până la anumite "momente istorice" din 2016 atât sociale, religioase cât și politice, nu aveam decât teamă, emoție și temeri ce țin mai mult de partea materială și socială a vieții, de pierderea unui job, de răceala unui amic sau de catalogarea mea ... ce putea duce, aici cred că exagerez un pic, până la maxim, pierderea vieții de pe acest pământ! Iar mărturisirea gândurilor, a sentimentelor și a credinței sufletești, o simțeam, o gândeam și o făceam fără frică, într-o oarecare Libertate!
Din 2017 am senzația că Libertatea asta este ca un nor, ca un abur care se risipește, și teama, și emoțiile, și temerile se transformă în frică, frica chiar de a pierde, nu numai partea trupească a vieții de pe acest pământ, acum neliniștea este mult mai mare și este în locurile unde mă simțeam în siguranță, alături de Dumnezeu, în familie, în Biserică, între prieteni, în România, și simt ceva similar sau poate chiar mai rău, asemănător cu anii de dinainte de 1989, ceea ce este și mai tragic, acum simt cum chiar că mă autocenzurez, simt cum se vorbește din nou în cercuri restrânse sau ascunse, iar acum parcă aștept să apară și circulația unor manifeste, împărțite pe sub mână sau mai modern de pe adrese de e-mail sau facebook anonime... acum ascult din nou "România Liberă", numai că aparatul agățat cu sârmulița-antenă de calorifer, s-a transformat în internetul cu sursele lui "discutabile" de informare.... și foarte rău este că văd multe persoane dragi, transformate, unele împietrite, de parcă le-a murit mintea și sufletul sau s-au ascuns în sipete de plumb, altele parcă devin așa balaurizate, altele viclenite, altele cu apucături ce nu mai țin de umanitate... iar eu parcă sunt și eu din toate câte un pic! Nimic nu mai este și nu-mi mai este sigur!
SINGURUL SIGUR CERT RĂMAS ÎN LUMEA MEA ACUM ESTE EL DOMNUL DUMNEZEU ADEVĂRAT IISUS HRISTOS DIN UNA SFÂNTĂ TREIME CEA DE O FIINȚĂ ȘI NEDESPĂRȚITĂ !!!"
aș putea să spun că această scriere este primită de la un anonim ca să aduc un zâmbet de final, dar nici eu nu mai știu fraților dacă rătăcesc sau nu ... SĂNĂTATE DOAMNE AJUTĂ
Din 2017 am senzația că Libertatea asta este ca un nor, ca un abur care se risipește, și teama, și emoțiile, și temerile se transformă în frică, frica chiar de a pierde, nu numai partea trupească a vieții de pe acest pământ, acum neliniștea este mult mai mare și este în locurile unde mă simțeam în siguranță, alături de Dumnezeu, în familie, în Biserică, între prieteni, în România, și simt ceva similar sau poate chiar mai rău, asemănător cu anii de dinainte de 1989, ceea ce este și mai tragic, acum simt cum chiar că mă autocenzurez, simt cum se vorbește din nou în cercuri restrânse sau ascunse, iar acum parcă aștept să apară și circulația unor manifeste, împărțite pe sub mână sau mai modern de pe adrese de e-mail sau facebook anonime... acum ascult din nou "România Liberă", numai că aparatul agățat cu sârmulița-antenă de calorifer, s-a transformat în internetul cu sursele lui "discutabile" de informare.... și foarte rău este că văd multe persoane dragi, transformate, unele împietrite, de parcă le-a murit mintea și sufletul sau s-au ascuns în sipete de plumb, altele parcă devin așa balaurizate, altele viclenite, altele cu apucături ce nu mai țin de umanitate... iar eu parcă sunt și eu din toate câte un pic! Nimic nu mai este și nu-mi mai este sigur!
SINGURUL SIGUR CERT RĂMAS ÎN LUMEA MEA ACUM ESTE EL DOMNUL DUMNEZEU ADEVĂRAT IISUS HRISTOS DIN UNA SFÂNTĂ TREIME CEA DE O FIINȚĂ ȘI NEDESPĂRȚITĂ !!!"
aș putea să spun că această scriere este primită de la un anonim ca să aduc un zâmbet de final, dar nici eu nu mai știu fraților dacă rătăcesc sau nu ... SĂNĂTATE DOAMNE AJUTĂ
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu