În Pelerinul Ortodox, al diaconului Gheorghe Băbuţ Nemonahul, (ce frumos se denumeşte chiar el "Păcătosul de la Biserica cu Lună, din Oradea." adică Păcătos cu P mare, adică, mai mare decât toţi păcătoşii, mărturisire ce îl identifică ca Om cu Har de la Dumnezeu, pentru că Domnul nostru Iisus Hristos spunea că cine se va smeri ca pruncul este cel mai mare în Împărăţia Cerurilor şi
"11. Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. 12. Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa.") am descoperit un îndreptar de spovedanie ce conţine un compendiu de păcate importante, pe care creştinul trebuie să le conştientizeze şi să le cunoască mai întâi analizându-se interior şi văzând şi amintindu-şi dacă le-a făcut, apoi notându-le să le mărturisească la Sfânta Spovedanie.
O să încerc zilnic să menţionez câte un păcat din acest compendiu şi să fac câteva comentarii. Astăzi:
1. Am păcătuit fără să gândesc că supăr pe Dumnezeu.
Acest păcat înseamnă că am fost căzut în întunericul necunoaşterii, a lipsei de conştiinţă, a necredinţei în Dumnezeu, a indiferenţei faţă de tot şi de toate, cel mai jos cu putinţă, adică chiar un păcat al omului animalic fără capacitate de gândire.
Mă duc cu gândul chiar la Adam care păcătuind s-a ascuns de la Faţa Lui Dumnezeu. Adică a gândit cu frică că Dumnezeu va fi supărat pentru lipsa lui de ascultare, deci noi ca urmaşi am fost foarte depărtaţi de Dumnezeu pentru că nici măcar nu am gândit cu teamă, am fost mult mai josnici decât înaintaşul nostru. Deci este cazul să ne smerim şi să ne smulgem din acest întuneric al lipsei de umanitate, de gândire, de cugetare. Cugetare ne aduce la Viaţă, la Existenţă, ne trezeşte şi ne face Om. Cum spunea filozoful Rene Descartes Cogito ergo sum.
Doamne Ajută.
"11. Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. 12. Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa.") am descoperit un îndreptar de spovedanie ce conţine un compendiu de păcate importante, pe care creştinul trebuie să le conştientizeze şi să le cunoască mai întâi analizându-se interior şi văzând şi amintindu-şi dacă le-a făcut, apoi notându-le să le mărturisească la Sfânta Spovedanie.
O să încerc zilnic să menţionez câte un păcat din acest compendiu şi să fac câteva comentarii. Astăzi:
1. Am păcătuit fără să gândesc că supăr pe Dumnezeu.
Acest păcat înseamnă că am fost căzut în întunericul necunoaşterii, a lipsei de conştiinţă, a necredinţei în Dumnezeu, a indiferenţei faţă de tot şi de toate, cel mai jos cu putinţă, adică chiar un păcat al omului animalic fără capacitate de gândire.
Mă duc cu gândul chiar la Adam care păcătuind s-a ascuns de la Faţa Lui Dumnezeu. Adică a gândit cu frică că Dumnezeu va fi supărat pentru lipsa lui de ascultare, deci noi ca urmaşi am fost foarte depărtaţi de Dumnezeu pentru că nici măcar nu am gândit cu teamă, am fost mult mai josnici decât înaintaşul nostru. Deci este cazul să ne smerim şi să ne smulgem din acest întuneric al lipsei de umanitate, de gândire, de cugetare. Cugetare ne aduce la Viaţă, la Existenţă, ne trezeşte şi ne face Om. Cum spunea filozoful Rene Descartes Cogito ergo sum.
Doamne Ajută.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu