Paraclisul Sfântului Ioan Scărarul

PARACLISUL CUVIOSULUI IOAN SCĂRARUL

Rugăciunile începătoare

Troparul

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor

şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare;

şi te-au făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, Părintele nostru.

Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh 

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor Aimn

asemenea:

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Îzbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Canonul Cuv. Ioan Scărarul

Cântarea I

Apa trecându-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor izbăvit, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scara raiului ai arătat Cuvioase, ucenicilor tăi, prin dumnezeiescul tău cuvânt şi ai suit minţile cele râvnitoare la cele de jos către înălţimile slavei Cuvântului, pe care roagă-l să ne dăruiască ca pe o scară rugăciunea ta cea curată.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Trupul ţi-ai legat cu înfrânarea şi jugul cel bun al lui Hristos ai purtat cu vrednicie, întru ostenelile rugăciunii aducând rod însutit de virtuţi, pe care arată-l şi sufletelor noastre încremenite în lenevire, ca să se trezească la lucrarea faptelor bune.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu lacrimile tale bogate ţi-ai sfinţit pământul inimii şi l-ai arătat roditor de gânduri dumnezeieşti, cu îngerii ostenindu-te a cânta Treimii cântarea cea întreit sfântă ,cu care veseleşte şi auzul inimii mele căzute în nepăsare de cele duhovniceşti.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cununa fecioarelor eşti şi slava patriarhilor, căci numai Tu ai purtat în pântece pe Împăratul tuturor, pe Care roagă-L să mă arate pe mine neosândit la dreaptă judecata Sa.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cetele îngerilor ai minunat cu înfrânarea ta şi cu adâncul înţelepciunii tale ai uimit minţile ucenicilor, celor ce cereau slobozirea norului cuvintelor dumnezeieşti spre potolirea setei de mântuire.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Caută din înălţimile cereşti şi spre mine, cel căzut în adâncul fărădelegilor mele şi mă ridică părinte, cu toiagul rugăciunii tale, ca să pot privi şi în sus, spre Hristos, Dătătorul bunătăţilor cereşti.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Ca nişte pânze de păienjen ai socotit cursele diavolilor, fiind îngrădit cu smerita cugetare şi cu focul rugăciunii tale ai ars toată închipuirea răutăţii, strălcuind tuturor ca un soare al Înţelepciunii.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pom al raiului te cunoaştem pe Tine, Ceea Ce osânda lui Adam ai stricat prin binecuvântată naşterea Ta şi păzeşti sub acoperământul milostivirii Tale de Maică pe cei ce Te cinstesc pe Tine.

Apoi aceste stihiri:

Ca un nor te porţi pe cerul Bisericii şi slobozeşti ploaia mângâierii Cuvântului celor istoviţi de seceta patimilor, ca să le dai întărire în lupta cea duhovnicească.

Maica Vieţii, cercetează sufletul meu rănit de suliţa păcatului şi neputinţa mea o risipeşte, ca Una Ce ridici pe toţi din adâncul stricăciunii la viaţa cea îngerească .

Sedealna

Fă să înceteze potopul patimilor mele fericite, ca unul ce te-ai purtat deasupra mării patimilor şi ai adus ucenicilor tăi ca un porumbel ramura de măslin a păcii lui Hristos.

Cântarea a IV-a

,, Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne ! ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Smerita cugetare o ai arătat acoperământ al dragostei, iar acum sub acoperământul rugăciunilor tale păzeşte-mă pe mine, cel ce bolesc de patimi cumplite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darul lacrimilor l-ai arătat mai mare decât Botezul, dar lipsit fiind eu de primul, cer roua rugăciunilor tale spre curăţire de toată întinăciunea sufletului.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Gropile săpate de diavol celor ce se ostenesc sprea primi cununa virtuţii lămurit le-ai arătat prin dumnezeiesc cuvânt, iar acum fereşte-mă pe mine de cumplita cădere.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ascultarea o ai arătat a fi neîncetata neîncredere în sine, prin care răsăcinile mândriei sunt tăiate şi ostenitorii zboară către cele cereşti.

Cântarea a V-a

,, Negura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte-o cu lumina poruncilor Tale şi mă luminează ca un singur Împărat al păcii ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ascultarea o ai arătat maică a smereniei, dar de amâdnouă fiind lipsit eu, te rog pe tine a fi ca o maică a rugăciunii mele prin care să mă izbăvesc de muncile cele veşnice.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Arătând rugăciunea cale a împăcării cu Dumnezeu, povăţuieşte-mă pe mine, ca mergând pe aceasta, să aflu milostiv pe Cel pe Care L-am mâniat cu mulţimea fărădelegilor mele.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ţie Ţi-a adus Arhanghelul vestirea bucuriei, iar noi cu gând curat ne plecăm înaintea Ta, cerând multă milostivirea Ta.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nădejdea arătându-o bogăţie a sufletului, pe mine cel sărac de orice ajutor, mă întâmpină Părinte, cu rugăciunea ta întăritoare de nădejdea mântuirii în necazuri şi întristări.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătând aducerea aminte de moarte o moarte de fiecare zi, pe mine, cel împietrit pururea cu inima, mă arată mort păcatului, ca să înviez lui Hristos.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Filosof duhovnicesc ai arătat pe cel ce nu se încrede în visuri şi vedenii, iar pe mine, cel ce cu închipuirea cea înşelătoare alunec în păcat, mă tămăduieşte cu doctoria pocăinţei şi a smeritei cugetări.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu trece cu vederea Preacurată, sufletul ce Te laudă pe Tine, ci ne slobozeşte din tirania patimilor cu blândeţea rugăciunilor Tale.

Apoi aceste stihiri:

La poarta inimii stând Hristos, te-ai grăbit a-I deschide fericite, ca să cinezi împreună cu El şi cu Tatăl şi Duhul Sfânt şi să te rogi pentru lumea căzută în păcat.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

glas 2, podobie : Cu sângiurile tale...

Roduri pururea înflorind, învăţăturile cele din cartea ta aducând, înţelepte,

îndulceşti inimile celor ce iau aminte la dânsele cu trezvie, fericite,

că scară este, care ridică de pe pământ

sufletele celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine,

la mărirea cea cerească, care rămâne pururea.

Prochimenul, glas 4:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.

Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.

Evanghelia dupa Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca¬tre Tatal Meu si nimeni nu cu¬noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i desopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. glas 2:

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub sfânt acoperământul tău.

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Urmând gândurile dorului dumnezeiesc, ca un înger ai zburat către cele de sus, dar de fiii tăi duhovniceşti nu te-ai depărtat, fiind strâns legat cu legătura iubirii lui Hristos.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N) şi de pretutindeni, a caror pomenire o savarsim, ale Cuviosului Ioan Scărarul, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.

Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătând răbdarea ca fiind uşă a înţelepciunii duhovniceşti, cu cheia rugăciunii tale deschide-mi mie uşa răbdării, ca să nu fiu prins şi sfâşiat de lupul înţelegător al patimilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Căi de viaţă arătând căile ascultării, pe acestea mă povăţuieşte pe mine, cel ce pururea cu minte mă aflu pe plaiurile păcatelor celor multe şi grele.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Caută-mă pe mine, cel ce prin multa mânie m-am despărţit de Hristos şi m-am făcut lăcaş dracilor, neaflând nicăieri izbăvire; dar cu puterea rugăciunii tale înviază sufletul meu cel omorât de păcat .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu mă pierde întru mulţimea fărădelegilor mele, ci cheamă-mă la pocăinţă, mai înainte de a-mi închide Stăpânul uşile îndurărilor Sale.

Cântarea a VIII-a

În văpaie de foc stau Ţie înainte heruvimii şi serafimii, Doamne, şi toată zidirea cântare frumoasă cântă Ţie: Lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii !

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sabia gândului smerit ai tăiat toate urzelile vrăjmaşilor şi te-ai făcut trâmbiţă a înţelepciunii, povăţuind pe toţi pe căile Vieţii, către care îndreptează şi paşii gândului meu.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scara Raiului ne-ai zugrăvit întru dumnezeieştile cuvinte ale înţelepciunii, iar noi urmând poveţele tale ne ridicăm din pământul patimilor pe treptele laudelor dumnezeieşti.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu săgeţile rugăciunilor tale doboară pe vrăjmaşii care ne necăjesc şi sădeşte în inima noastră seminţele cuvintelor tale ca să aducem rod însutit de înţelepciune prin lucrarea faptelor bune.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Deschide-mi porţile pocăinţei, Mult Îndurată, ca Una Ce ai păzit nestricate cheile fecioriei, lumii dăruind pe Rodul binecuvântat al pântecelui Tău, Care ne-a dăruit nouă mântuirea.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu razele cuvintelor tale ai gonit întunericul cel greu al patimilor şi pe toţi i-ai însufleţit a aduce ţie cântare de laudă, ca unui biruitor asupra patimilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu plânsul cel aducător de bucuria vieţii veşnice te-ai încununat, iar acum ascultă suspinurile inimii mele şi tânguirea mea o prefă în bucuria apropierii de Hristos, Cel Ce dăruieşte tuturor mare milă.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

În toată vremea ai cugetat la moarte şi la judecata cea înfricoşătoare, iar acum viaţa veşnică ai moştenit şi mila Cuvântului, pe Care roagă-L să nu ne osândească pe noi în focul cel veşnic.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Patimile ce domnesc în mine le alungă cu puternică rugăciunea Ta şi-mi dă vieţuire netulburată la limanul adevăratei umilinţe, Preabinecuvântată Stăpână

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:

"Ceea ce esti mai cinstita...".

Bucură-te, icoana pustinicilor iubitori de nevoinţă, scară a înţelepciunii monahilor, înger pământesc luminat de razele Soarelui dreptăţii, adu grabnic jertfa rugăciunii tale, ca să ne izbăvim de mulţimea răutăţilor noastre.

Crucea lui Hristos luând pe umerii tăi, ai mers cu smerenie pe calea pătimirii şi te-ai făcut grăitor de cele înalte, cu care ridică din cădere şi sufletele noastre ostenite pe calea mântuirii.

Cu postul şi privegherea te-ai întărit în arena rugăciunii şi cu săgeţile de foc ale acesteia ai doborât pe vrăjmaşii neîmpăcaţi, luând din mâna lui Hristos cununa biruinţei spre bucuria îngerilor.

Ca unul ce te-ai făcut monahilor uşă de mântuire şi tuturor râu de binecuvântări dumnezeieşti, cu roua cuvintelor tale stropeşte-mă şi pe mine, ca să mă trezesc din somnul patimilor şi să mă arăt râvnitor spre cele de mântuire.

Dragostea şi smerenia odihnindu-le în inima ta, te-ai arătat sălaş sfinţit al Duhului, iar acum în sălaşurile cereşti petrecând, roagă-te să ne sălăşluim noi în sălaşul rugăciunii neîncetate.

Ca unul ce cu aripile înfrânării ai zburat către înălţimile desăvârşirii, lăudând împreună cu îngerii pe cel dorit, roagă-te să ne izbăvim noi de toată greutatea păcatului.

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfântul Ioan Scărarul şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...

si dupa ecfonis cantam Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne intampina pe noi mai inainte pana ce nu ne robim, cand vrajmasii Te hulesc pe Tine si ne ingrozesc pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru. Pierde cu Crucea Ta pe cei ce se lupta cu noi, ca sa cunoasca cat poate credinta dreptmaritorilor crestini, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Pe muntele desăvârşirii ajungând, ai luat în mână tablele căii duhovniceşti şi ai pus trepte de sporire ucenicilor, care te fericesc şi dau slavă Domnului pentru mila cea negrăită.

Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme în care ne închinăm icoanei Sfântului:

Sfinte Ioane, tu pe îngeri i-ai întrecut cu înfrânarea şi curăţia minţii, căci văpaia poftelor ai stins-o în marea rugăciunii, iar acum te rogi pentru noi, ca să ne izbăvim de cursele vrăjmaşului.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Cu mulţumiri celui care a publicat acest frumos Paraclis pe poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro

Domnul să ne binecuvânteze şi să ne ierte de păcate pe noi robii lui cei ce cădem tot timpul în greşeală şi să ne ajute să ne ridicăm câte ori de câte ori cădem.

Doamne Ajută.

Crucea Domnului Iisus Hristos

Iisus Hristos Viiază mie.
Iisus Hristos merge înaintea mea.
Chiar de sunt căzut Iisus Hristos nu mă lasă căzut si îmi completează faptele bune şi apoi priveşte spre mine, ca atunci când priveşte spre Sfântul Apostol Petru după lepădarea de care îi spusese înainte când se jurase.
Doamne ce Minunat Eşti.
Doamne descoperă-ne Minunile Tale.

El îmi aminteşte că mă Iubeşte şi mă vrea cu El şi nu mă duce în ispită.
eu cu El de mână.
Astăzi dimineaţă am realizat cu ajutorul unei emisiuni tv, (da ştiu că veţi zice imediat că fac reclamă sau e o prostie dar să ştiţi că şi eu aş privi sceptic din afară, critic la ceea ce spun) dar dacă vrei, poţi să-l vezi pe Dumnezeu oriunde, în toate şi chiar şi câteodată în emisiunea Universul Credinţei, deci am realizat că astăzi prăznuim Duminica Crucii, iar ieri am pus o floare la o Cruce fără să ştiu acest lucru.
Cumpărasem un mic trandafir şi ieri soţia mea l-a dus la Biserică după săptămâni în care zăcuse într-un colţ uitat de mine, ... Muguri şi frunze verzi străpunseseră ceara şi coaja câutând Calea, Adevărul, Viaţa, Lumina ... pentru mine.
Când am ajuns acolo la Biserică târziu după slujbă, cu ajutorul unui prieten l-am plantat lângă Cruce, lângă gărduţul ei, aşa mi-a plăcut mie... dar nu mi-a plăcut mie ci Mâna Lui Dumnezeu m-a împins acolo, ca eu cel mârşav şi păcătos să aduc Laudă Sfintei Cruci... ieri nu ştiam de ce!
Dar ce Luminare pentru Duminică Dimineaţă când Iisus Hristos a întors capul către mine şi m-a privit fiind bătut şi batjocorit de păcatele mele pentru care a primit răstignirea pe SFÂNTA CRUCE.
Pentru că astăzi am aflat de ce!
Asăzi este DUMINICA SFINTEI CRUCI!
Bucură-Te SFÂNTĂ CRUCE!

Sănătate şi tot ce-i bun. Vă iubesc oameni de pretudindeni, prieteni, duşmani, bolnavi, copii .......
Doamne Ajută.

Timp liber, timp ce trece

Omul ajuns liber de muncă.

Spălând ceva de mână, mi-am amintit cum în facultate neavând maşină de spălat pierdeam ceva vreme spălându-mi din haine atunci când nu le duceam la mama şi tata acasă.

Omul astăzi nu mai spală haine, nu mai spală vase, a inventat maşinile de spălat, nu mai scutură covoare, are pardoseli inovative, nu mai face de mâncare, are semipreparate industruiale, nu mai lucrează pământul, lucrează cu calculatorul şi are roboţi şi utilaje din ce în ce mai performante şi specializate care îi fac în totalitate muncile fizice, nu mai călătoreşte kilometrii pe jos sau călare ci zboară şi foloseşte comunicarea modernă ... , omul s-a eliberat de muncile casnice are mult mai mult timp liber şi acum transpiră doar la sala de sport sau în cluburi şi discoteci dansând.

Omul făcea toate, spre Slava Lui Dumnezeu, cu rugăciunea în gând, aşa că timpul lucrat atunci era folosit atât spre câştigul trupesc cât şi spre cel sufletesc.

Dumnezeu i-a spus lui Adam:
"17. Iar lui Adam i-a zis: “Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: “Să nu mănânci”, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!

18. Spini si pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19. În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”."

Noi ce facem prin optimizarea tehnologică a timpului nostru? Ce facem cu marele timp liber?

Nu cumva ne opunem de fapt poruncii de a ne câştiga în sudoare pâinea noastră cea de toate zilele.
Nu cumva timpul îl pierdem hipnotizaţi de restul de tehnologie, tv, internet, distracţii noi, etc.
Nu cumva din această cauză pâinea noastră nu mai este făcută în cuptor la foc de lemne, din făină, apă, drojdie şi sare ci are pe lângă câteva procente din ingredientele de mai sus, peste 34 de componente, aditivi şi E-uri? adică din hrană şi medicament a ajuns să fie semi-hrană şi aproape otravă?

Folosim oare acest timp liber "câştigat" cu folos?
Citim mai mult?
Ne rugăm mai mult?
Avem activităţi intelectuale mai bogate şi mai variate?
Avem timp pentru mai multe lucrări de orice fel?
Facem întrajutorare şi filantropie mai multă?
Facem milostenie mai multă?
Facem educaţie duhovnicească mai multă cu copii sau semenii noştri?
Facem mai multe fapte bune?
Suntem mai creatori?
Pictăm, sculptăm, compunem, cântăm, scriem, construim, salvăm ??? ?

Nu prea cred.
Dimpotrivă ne plângem că nu avem timp, alergăm ca nişte animale bezmetice de colo colo în căutarea unei fericiri pe care nu o mai dobândim, suntem mai bolnavi, suntem mai speriaţi, suntem mai disperaţi, suntem mai păcătoşi, suntem mai răi, suntem mai retraşi în carapacea noastră, suntem mai proşti, cădem în mai multe vicii şi ajungem să credem că trăim pentru ele şi pentru a le consuma, nu mai deosebim binele de rău (mai toţi ne întrebăm Ce viaţă este asta şi pentru ce trăim? dacă ţigări nu, băutură nu, distracţii nu, femei nu ...) şi suntem mai mult şi din ce în ce mai mult exploataţi de băieţii deştepţi şi de politicieni care ştiu să profite şi de corporaţiile lor prin servicii interminabile şi printr-o stoarcere de esenţă, de idei, de putere, de creativitate, de vlagă ... TIMPUL TRECE RAPID!!! iar noi rămânem cu visele, rămânem cu lucrările neîmplinite, rămânem naufragiaţi pe o insulă pustie, singuri, departe de Dumnezeu şi de apropiaţii noştri.

Capcanele d..cilor care ne secătuiesc timpul şi sunt din ce în ce mai perverse!
DOAMNE FEREŞTE!

Şi-mi vine să spun golăneşte:
ALOOO TREZIREA!
SUFLETUL ESTE INDIVIDUAL IAR TIMPUL O ETERNITATE!
DOAMNE MILUIEŞTE!

şi cum spunea un Cuvios Părinte mâna nu trebuie să-ţi tremure pe sabie când IISUS HRISTOS ESTE CU TINE!
Tăiaţi nodul răului, spargeţi carapacea în care staţi închişi, ajutaţi şi pe cei din jur să rupă vălul negru al întunericului, lucraţi spre binele tuturor şi al urmaşilor noştri şi al urmaşilor urmaşilor noştri în vecii vecilor, Amin.

Aşa cum Viaţa Veşnică este dinamică şi se urcă din slavă în slavă, faceţi ca viaţa aici pe Pământ să fie dinamică şi nu statică şi să urcăm din treaptă în treaptă. Nu hrana pântecelui este importantă, nu somnul este important, nu ura, răutatea şi răzbunarea sunt importante, ci Mântuirea Colectivă!
SĂNĂTATE ŞI TOT CE-I BUN!
DOAMNE AJUTĂ!

Cuvinte de post

Doamne Ajută.

Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.
Noul Testament ne învaţă cum să ne trăim viaţa în Iisus Hristos pentru a ne asigura Mântuirea, Iertarea, Miluirea şi VIAŢA VEŞNICĂ.
Un cuvânt frumos am ascultat astăzi la radio. Un părinte spunea că noi creştinii ortodocşi nu suntem o sectă, o grupare ce stă ferită, închisă, o entitate ce trăieşte separat de restul lumii, de cei pe care îi consideră răi, ci trăim cu oamenii în iubire pentru cei buni şi cei răi în aceeaşi măsură. Îmi amintesc ce spunea un cuvios părinte că Raiul este plin de păcătoşi pocăiţi.
Deci aş spune că cel de lângă noi care ne-a greşit sau face rele şi păcate, nu trebuie judecat, oprimat, executat ci îndreptat, deci trebuie privit ca un viitor posibil sfânt.
Oamenii se află pe diferite trepte de cunoaştere creştin ortodoxă. Unii îl caută pe Dumnezeu (se spune că cine îl caută l-a şi găsit), unii sunt la început de drum, unii sunt pe diverse trepte, alţii sunt împliniţi. Oriunde te-ai afla, mă refer ca nivel de cunoştinţe, contează cum îţi priveşti aproapele. Nu trebuie să judeci sau să dispreţuieşti şi nici să priveşti cu invidie, poate şi tu ai fost acolo pe treapta aceea de mai jos sau poate vei ajunge pe treapta aceea de mai sus.
Iubeşte pe toţi oamenii sau încearcă să iubeşti cât mai mult şi să ierţi cât mai mult, altfel, de pe o treaptă, poţi să cazi pe o altă treaptă mult mai jos sau Doamne Fereşte să cazi jos.

Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.

"CAPITOLUL 14
Cum sa ne purtam cu cei slabi si sa nu dam prilej de sminteala nimanui.

1. Primiti-l pe cel slab in credinta fara sa-i judecati gandurile.
2. Unul crede sa manance de toate; cel slab insa mananca legume.
3. Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca; iar cel ce nu mananca sa nu osandeasca pe cel ce mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit.
4. Cine esti tu, ca sa judeci pe sluga altuia? Pentru stapanul sau sta sau cade. Dar va sta, caci Domnul are putere ca sa-l faca sa stea.
5. Unul deosebeste o zi de alta, iar altul judeca toate zilele la fel. Fiecare sa fie deplin incredintat in mintea lui.
6. Cel ce tine ziua, o tine pentru Domnul; si cel ce nu tine ziua, nu o tine pentru Domnul. Si cel ce mananca pentru Domnul mananca, caci multumeste lui Dumnezeu; si cel ce nu mananca pentru Domnul nu mananca, si multumeste lui Dumnezeu.
7. Caci nimeni dintre noi nu traieste pentru sine si nimeni nu moare pentru sine.
8. Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. Deci si daca traim, si daca murim, ai Domnului suntem.
9. Caci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos, ca sa stapaneasca si peste morti si peste vii.
10. Dar tu, de ce judeci pe fratele tau? Sau si tu, de ce dispretuiesti pe fratele tau? Caci toti ne vom infatisa inaintea judecatii lui Dumnezeu.
11. Caci scris este: “Viu sunt Eu! - zice Domnul - Tot genunchiul sa Mi se plece si toata limba  sa dea slava lui Dumnezeu”.
12. Deci, dar, fiecare din voi va da seama despre sine lui Dumnezeu.
13. Deci sa nu ne mai judecam unii pe altii, ci mai degraba judecati aceasta: Sa nu dati fratelui prilej de poticnire sau de sminteala.
14. Stiu si sunt incredintat in Domnul Iisus ca nimic nu este intinat prin sine, decat numai pentru cel care gandeste ca e ceva intinat; pentru acela intinat este.
15. Dar daca, pentru mancare, fratele tau se mahneste, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mancarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos.
16. Nu lasati ca bunul vostru sa fie defaimat.
17. Caci imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci dreptate si pace si bucurie in Duhul Sfant.
18. Iar cel ce slujeste lui Hristos, in aceasta este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni.
19. Drept aceea sa urmarim cele ale pacii si cele ale zidirii unuia de catre altul.
20. Nu strica, pentru mancare, lucrul lui Dumnezeu. Toate sunt curate, dar rau este pentru omul care mananca spre poticnire.
21. Bine este sa nu mananci carne, nici sa bei vin, nici sa faci ceva de care fratele tau se poticneste, se sminteste sau slabeste (in credinta).
22. Credinta pe care o ai, s-o ai pentru tine insuti, inaintea lui Dumnezeu. Fericit este cel ce nu se judeca pe sine in ceea ce aproba!
23. Iar cel ce se indoieste, daca va manca, se osandeste, fiindca n-a fost din credinta. Si tot ce nu este din credinta este pacat."

Şi mă repet şi mă minunez cum fostul Saul poate să spună aşa cuvinte ...

Ce frumos ne sfătuieşte Sfântul Apostol Pavel cum să ne purtăm în post.

Sănătate şi tot ce-i bun.

Rugaţi-vă pentru toţi cei bolnavi de pretutindeni din lumea asta şi pentru binele tuturor

Pace Lumii.

Doamne Ajută.

Aliluia. Aliluia. Aliluia.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-ne pe noi păcătoşii.

Ami.

Doamne Ajută.