Sfântul Ierarh Nicolaie - Sfânta Muceniţă Filofteia

Iată că nimic nu este întâmplător.

Dumnezeu a aranjat ca după un Sfânt Nicolaie de care se crede că ar fi de fapt şi adevăratul Moş Crăciun, un înţelept plin de ani care face cadouri mai ales copiilor (Un Sfânt a cărui parte din mâna cu care a făcut atâtea cadouri în timpul vieţii şi după moarte se află spre închinare la noi în Bucureşti la Biserica Sfântul Gheorghe din buricul capitalei noastre), să prăznuim o copilă credincioasă moartă de credinţă sub lama toporului la vârsta fragedă de 12 ani (punte între Bucureşti şi Curtea de Argeş unde se află Măiculiţa). Nu vi se îndoaie sufletul când auziţi aceasta??? Cred că da!

Dar oare parlamentarii şi guvernatorii noştrii dragi nu simt aşa un val de căldură când dau în copii sau în pensionari???
Oare şi-au ales aceste zile special? sau este un joc al satanei batjocoritoare?
Totul este cu fundul în sus în acestă ţară care va fi părăsită uşor uşor de toate creierele inteligente.
Discuţii interminabile şi goale pe posturi de televiziune şi radio, probleme ca un abur pe şoseaua pe care circulă banii grei ai afacerilor de tot felul. Nu mai avem economişti, nu mai avem statisticieni, nu mai avem matematicieni. Calcule simple devin enigme, devin speculaţii, devin interese.
Nu avem conducători corecţi, nu avem un spirit regal, nu avem patrioţi care să ne conducă, nu avem conştiinţă. Avem politicieni ieftini şi suntem la cheremul intereselor externe. Săracul Băsescu cum îl mai pasau marii Europei de la unul la altul. Am văzut în acea imagine România ca o minge de fotbal uzată şi leproasă pasată repede de la unul la altul să nu cumva să atingă, să contamineze pe cineva!!!
De ce vă este frică jalnicilor de contaminarea cu credinţă, cu ortodoxie, cu bunătăţile din care v-aţi înfruptat de secole din această pâinică rumenă care este România. Tâlharilor! Toţi v-aţi înfruptat şi de la est şi de la vest, şi de la nord şi de la sud.
Noi vă iertăm şi aşteptăm umili ziua când veţi deschide ochii, prin ochii noştrii a celor care am plecat şi a celor care am rămas.

De 1 Decembrie pe o vreme cumplită, tineri cu steaguri şi inimi firbinţi ne-am adunat să ne privim pe noi, pe noi cei drepţi, cei neclintiţi ce treceam pe sub Arcul de Triumf, bucăţi de stâncă neclintite de valurile ce au trecut şi trec peste noi. La arme cu frunze şi flori... de va fi nevoie!!!

Cu drag fraţilor.
Doamne miluieşte poporul tău blajin, dârz, iubitor şi mulţumitor. Maica Domnului să ne protejeze cu toţi Sfinţii şi Îngerii.
Amin.