Acatistul Sfinţilor Petru si Pavel

Acatistul Sfintilor Petru si Pavel

Mareste imaginea.

Acatistul Sfintilor Petru si Pavel

Petru si Pavel - Sfinti Apostoli !

(29 iunie)

 

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteti intre apostoli, mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, stapanului tuturor rugativa, pace lumiii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Condacul 1:

Pe cei ce impreuna cu oamenii s-au aratat mai inainte ingereste cugetand, si acum cu ingerii fiind, cu cantari ingeresti si lui Dumnezeu cuvioase, sa laudam pe intai statatorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbavitorii sufletelor noastre, strigand: Bucurati-va Petru si Pavele, Apostolilor!

Icosul 1:

Fara de inceput fiind cu vremea, inceput de vreme a luat facatorul vremurilor Dumnezeu-Cuvantul si, trimis fiind la noi de la Tatal, apostol preales te-a aratat pe tine, Petre. Pentru aceea cantam tie:

Bucura-te, al cetei ucenicilor incepatorule;

Bucura-te, al tainelor lui Hristos tainuitorule;

Bucura-te, decat toti cuvantatorii de Dumnezeu mai inaltule;

Bucura-te, decat iconomii duhului mai intaiule;

Bucura-te, ca pe Hristos tie Tatal L-a descoperit;

Bucura-te, ca pe acesta Adevarat Dumnezeu l-ai propovaduit;

Bucura-te, piatra a Bisericii prea nesfaramata;

Bucura-te, temelie a marturisirii prea intemeiata;

Bucura-te, incepatura cea in chipul stihiilor a credintei;

Bucura-te, luminatorul cerestii cunostinte;

Bucura-te, prin care Hristos s-a slavit;

Bucura-te, prin care satana a fost rusinat;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 2:

Vederea ta cea intelegatoare curatind-o, ai intrat in sanurile parintesti, o, minune, si printr-insele ai vazut, fara ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu impreuna fara de inceput cu Tatal si cu Duhul; si propovaduindu-L pe dansul ai strigat: Aliluia!

Icosul 2:

Luminat fiind de fulgerari neapropiate intelegerii, cand ti s-a aratat din cer Lumina, care biruia lumina soarelui, ai fost tras, Pavele, spre credinta indumnezeita, si vas alegerii te-ai facut. Pentru aceea auzi:

Bucura-te, privitorule al luminii celei nemarginite;

Bucura-te, tainuitorule al tainelor lui Hristos;

Bucura-te, ritorului cel bine graitor al Bisericii;

Bucura-te, preaintelepte propovaduitor al lumii;

Bucura-te, ca intru tine vietuieste Hristos, Care pentru lume S-a rastignit;

Bucura-te, ca pana la al treilea cer te-ai suit;

Bucura-te, ca la inaltimea Raiului ai fost rapit;

Bucura-te, mare invatator al neamurilor;

Bucura-te, al credinciosilor prin duhul nascator;

Bucura-te, cel prin care lumea s-a luminat;

Bucura-te, cel prin care intunericul s-a alungat;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 3:

Trecand toata firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tau, si te-ai aratat impreuna cu dansul un duh, numai lui Hristos vietuind, pe Hristos indragind, pe Hristos socotindu-L rasuflare, lumina si dragoste, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 3:

Intrand in norul cel mai presus de lumina al privirii, ti-ai muiat buzele tale, Petre; si umplandu-te intai de dumnezeire, ne-ai impartasit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glasuim tie acestea:

Bucura-te, indumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;

Bucura-te, nascutule al lumii celei neinserate;

Bucura-te, pescarule, al pescarilor mai intaiule;

Bucura-te, cerule decat cerurile mai inaltule;

Bucura-te, ca te-ai aratat al dumnezeiestii firi partas;

Bucura-te, ca pe fii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;

Bucura-te, sfatuitorule de trebuinta al bisericii;

Bucura-te, batran folositorule al turmei lui Hristos;

Bucura-te, indulcire preadesfatata a mintilor;

Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a oamenilor;

Bucura-te, cel prin care credinta s-a latit;

Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a zadarnicit;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 4:

 Graiuri de viata vesnica a rostit Petru catre piatra Vietii zicand: L-a cine, afara de Tine, vom merge si sa fim vii? Aratand astfel dragostea cea catre Stapanul, a strigat catre El: Aliluia!

Icosul 4:

Ai fost rapit la inaltimile cele vesnice si ai trait, Pavele, in afara de cele simtite si gandite, nu cu gandul, ci intru Duhul care era unit cu trupul, sau era fara de trup, Dumnezeu stie; pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, indragirea lui Hristos cea neoprita;

Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;

Bucura-te, cel ce ai cunoscut taina rapirii;

Bucura-te, camara tacerii celei intelegatoare;

Bucura-te, ca pentru Hristos pe toate gunoaie le-ai socotit;

Bucura-te, ca toate le-ai facut ca pe cei multi sa ii mantuiesti;

Bucura-te, al intelepciunii lui Dumnezeu vas mult incapator;

Bucura-te, Apostole al darului celui din lege aratator;

Bucura-te, al lui Hristos deasa indeletnicire;

Bucura-te, al lui Iisus dulce gandire;

Bucura-te, miros de viata purtator pentru uni;

Bucura-te, miros omorator pentru altii;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 5:

Luminile cinstitelor tale trimiteri, in toate zilele indumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei intelegatori cu adevarat ajung la indumnezeire si oglindesc slava lui Dumnezeu, strigand: Aliluia!

Icosul 5:

Ne-ai castigat la brau aur sau argint de-al tau, pe pamant, o, Simon Petre ci avand infricosator numele lui Iisus, ai impartasit zestre fericita si prinr-Insul minunile lucrai celor ce striga tie acestea:

Bucura-te, straina hrana a sufletului;

Bucura-te, prea dulce bautura a trupului;

Bucura-te, dumnezeiasca alifie a celor orbiti;

Bucura-te, neauzita doctorie a celor ce bolesc;

Bucura-te, ca pe Tavita, care murise, vie ai ridicat-o;

Bucura-te, ca pe Safira moarta dintr-o data ai aratat-o;

Bucura-te, cel ce pe Anania, dintr-o data mort l-ai facut;

Bucura-te, cel ce numai cu un cuvant pe slabanog l-ai indreptat;

Bucura-te, izvor care varsa sanatate;

Bucura-te, fantana odraslitoare de vindecari;

Bucura-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;

Bucura-te, cel ce cu rugaciunea pe Simon ai omorat;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 6:

Tras ai fost, Petre, de frumusetea dumnezeirii lui Hristos, care ai fulgerat in munte. Pentru aceea vazand-o impodobita ca pe o camara de nunta cu stralucirile lumii celei nemarginite, inspaimantat m-ai strigat: bine este a petrece aici cantand: Aliluia!

Icosul 6:

Cuvintele cele ascunse ale docmelor celor preainalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scotindu-le din cele neapuse, le talcuiesti mai presus de fire, ridicand pe cei credinciosi cu minune a striga tie:

Bucura-te, minunea Apostolilor cea laudata;

Bucura-te, frumusete cea incuviintata a scripturii celei noi;

Bucura-te, adancimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;

Bucura-te, noianul intelegerilor celor inteleptite de Dumnezeu;

Bucura-te, inaltule talcuitor al dumnezeiestii intrupari;

Bucura-te, carte inchipuita de Dumnezeu, mintii la vedere inspaimantatoare;

Bucura-te, camara dumnezeiasca a cerestilor comori;

Bucura-te, materia cea trebuincioasa a celor invatatori;

Bucura-te, cel ce ai luat spre propovaduire neamurile;

Bucura-te, cel ce savarsesti minuni dese;

Bucura-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat mare mester al cortului nou;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 7:

Minune mare s-a vazut la sfarsitul vietii tale celei dumnezeiesti, o, fericite Pavele: caci, taiat fiind capul tau, de trei ori la inaltime de la pamant a saltat cu saltarile ca si cu niste cantari, laudant Treimea asa: Aliluia!

Icosul 7:

Popor nou ai facut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nasterii de Dumnezeu innoindu-l, pururea pomenite Petre, si locas darului aratandu-l, strigand tie:

Bucura-te, surpatorule al umbrei legii;

Bucura-te, stalp intaritor al adevarului;

Bucura-te, cel ce pe Israel din slava l-ai schimbat;

Bucura-te, cel ce intru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;

Bucura-te, ca in Tabor lumina Dumnezeirii ai vazut;

Bucura-te, ca alt soare cu totul luminos te-ai facut;

Bucura-te, cel ce ai fost ales sa auzi glasul parintesc;

Bucura-te, cel ce legea duhului ai luat;

Bucura-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;

Bucura-te, cel ce in cuvinte te-ai imbogatit de stapanire;

Bucura-te, cel ce pe credinciosi in rabdare I-ai mantuit;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 8:

Strain pe munte, indoita patima ai patimit, dupa simtire si gandire, Petre; caci biruite fiind cele firesti ale tale de asupreala luminii, singur Dumnezeu se vedea, prin suflet si prin trup, Caruia si cazand jos indumnezeit ai strigat: Aliluia!

Icosul 8:

Cer intelegator te-ai aratat, tuturor povestind Pavele, slava lui Dumnezeu; si vestirea ta a iesit in tot pamantul, propovaduind pe Treimea cea nezidita, si pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce striga tie asa:

Bucura-te, cel ce cu adancurile duhului te imbogatesti;

Bucura-te, cel ce cu cunostinta cea nejefuita te falesti;

Bucura-te, casa cea preacinstita a Treimii;

Bucura-te, Biserica celor doua firi;

Bucura-te, necuprinsa latime a dragostei celei indoite;

Bucura-te, lungime a dumnezeiestii randuieli celei mai inalte de veci;

Bucura-te, neapropiata inaltime a teologiei;

Bucura-te, nevazuta adancime a iconomiei;

Bucura-te, vazatorule al sfaturilor lui Dumnezeu;

Bucura-te, minte ascutita a descoperirilor;

Bucura-te, focul atotvederii de Dumnezeu;

Bucura-te, fantana adanca a intelepciunii de Dumnezeu;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 9:

Cu dor pipaind ascunsurile cele nemasurate ale adancului celui preainalt, o, Pavele, ai aflat in acestea margaritare, tacere intelegatoare, spaima si uimire, odihna si bucurie, impreuna a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Pe ritorii cei zadarnici in cuvinte si intelepti, ca pe niste neintelepti I-a aratat Petru cel simplu, luand grai al inteleptirii de Dumnezeu si limba de foc a Dumnezeiescului Duh, ridicand pe cei ce cred, ca sa-I strige lui din inima:

Bucura-te, gura cinstita a Mangaietorului;

Bucura-te, limba cu foc ingradita;

Bucura-te, doborarea intelepciunii celor intelepti;

Bucura-te, lepadarea priceperii celor priceputi;

Bucura-te, Petre, porumbita cea alba a bucuriei;

Bucura-te, de Dumnezeu inchipuita tablita tuturor fericitilor;

Bucura-te, primitorule al cheilor Imparatiei Cerurilor;

Bucura-te, vistierul tainelor lui Hristos;

Bucura-te, cugetarea cea veche a credinciosilor;

Bucura-te, podoaba darului cea preamarita;

Bucura-te, saratura a focului ceresc;

Bucura-te, invatatura a Luminii celei neasemanate;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 10:

Semn al dragostei Sale aratand Hristos pasterea oilor, ti-a zis tie: Daca Ma iubesti Petre, paste cu osardie oile Mele. Pecare le-ai si pascut, bucurandu-te pentru dumnezeiasca indragire si strigand: Aliluia!

Icosul 10:

Ce-mi este mie bogatia si slava si desfatarea, cea care se strica, Biserica lui Hristosstriga. A mea bogatie si slava si desfatare este Pavel, dulce graind si preainalt ritoricind; pe care si sarutandu-l strig:

Bucura-te, trambita adevarului;

Bucura-te, chitara teologiei;

Bucura-te, privighetoarea cerului cea dulce graitoare;

Bucura-te, randuneaua lui Hristos, cea mult glasuitoare;

Bucura-te, vioara care ai viersuit Evanghelia lui Luca;

Bucura-te, organ insuflat de suflarile Mangaietorului;

Bucura-te, limba de foc suflatoare care faci sa rasune cele dumnezeiesti;

Bucura-te, canon, alauta, si muza a duhului;

Bucura-te, indulcire cuviinta a urechilor mele;

Bucura-te, odihna a tamplelor mele;

Bucura-te, cel prin care de idoli m-am slobozit;

Bucura-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 11:

Covarsind doimea materiei cea care este cu neranduiala, ai cunoscut doimea firii lui Hristos, si curatindu-te la cele trei parti ale sufletului, singur vazator, nematerialnic al Treimii te-ai vazut, fara materie unindu-te si Acesteia din inima cantand, Pavele: Aliluia!

Icosul 11:

 Lumina cea intai, care din Fecioara a stralucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a aratat lumii, cu fulgerarile cele prealuminoase ale cunostintei de Dumnezeu luminand pe toti si desteptand cu laude multumitoare a canta tie:

Bucura-te, lumina celor intunecati;

Bucura-te, calea celor rataciti;

Bucura-te, al minunilor lui Hristos mai intaiule propovaduitor;

Bucura-te, al patimilor lui preaalesule marturisitor;

Bucura-te, ca tu singur lamuresti a iadului pogorare;

Bucura-te, ca tu intai ai vestit popoarelor invierea;

Bucura-te, cel ce ai cuvantat revarsarea Mangaietorului la popoare;

Bucura-te, cel ce ai invatat Evanghelia pe Marcu;

Bucura-te, cel intai luminator al neamurilor;

Bucura-te, calul lui Hristos cel preaales alergator;

Bucura-te, disc luminos al soarelui;

Bucura-te, urmare a neurmaritului Dumnezeu;

Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 12:

Te bucuri negrait intru cele inalte, o, Petre, cu Hristos iubitul invatator ca un Dumnezeu, fara mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, si de slava cea dumnezeiesti incepatoare te umpli strigand neincetet: Aliluia!

Icosul 12:

Canti lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce vietuire, cantarea cea intreit Sfanta, Pavele, si cu duhul, cu cuvantul si cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvant si pe duh prin inchipuire pe cel intai chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:

Bucura-te, icoana a frumusetii celei intai inchipuite;

Bucura-te, stapanirea docmelor lui Dumnezeu;

Bucura-te, descoperirea din nou a lumii celei gandite;

Bucura-te, aratare a celor gandite;

Bucura-te, gura cea graitoare de Hristos, rasuflarea lui Gura de Aur;

Bucura-te, preaindumnezeita zare a mintii lui Dionisie;

Bucura-te, privitorule al vederilor celor nevazute;

Bucura-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;

Bucura-te, cel plin de roadele Duhului;

Bucura-te, cel indestulat de darurile Lui;

Bucura-te, cel prin care Treimea a fost propovaduita;

Bucura-te, cel prin care Unimea a fost preaslavita;

Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 13:

O, preadulce Petre si preaiubite Pavele, Parintii cucerniciei noastre, primiti aceasta scurta cantare, ca pe o gangurire de prunci mici, si slavei celei vesnice invredniciti pe cei ce viersuiesc: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

preluare crestin ortodox

Ziua tututuror Sfinților Români. Haideți să ne gândim cu toții ACASĂ!!!

Sfântă Prăznuire de trei zile.
Sub semnul Nașterii Sfântului Proroc Botezătorul și Înaintemergătorul Ioan iată acest ax vară iarnă cu Crăciunul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletele de speranță și iubire. Astăzi se rotunjește cu Prăznuirea tuturor Sfinților Români și cu iubitul nostru Drapel.

și drapelul flutură vesel cu gândul ACASĂ!!!

Nașterea celui mai Sfânt dintre Sfinții Domnului, un Înger între Sfinți, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan

Acesta este mărturisit de Hristos mai mare decât toţi cei născuţi din femei, şi mai mult de prooroc, care a săltat în pântecele maicii sale, şi a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, şi a mers mai înainte la iad, ca să binevestească învierea. Acesta a fost fecior al lui Zaharia, arhiereul şi al Elisabetei, cea stearpă, fiind născut din făgăduinţă. Acesta a dezlegat tăcerea tatălui sau, (muțenie pe care o primise din cauză că nu a crezut Binevestirea Sfântului Arhanghel Gavril), când s-a născut, şi a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea şi îngerii astăzi se bucură cu oamenii, şi toată lumea este plină de bucurie şi de veselie. Şi se face soborul lui în sfânta sa casă de rugăciune, ce este în Forachia.

       Maica Domnului și Sfânta Elisabeta purtând în pântece pe Domnul nostru Iisus Hristos și Sfântul Proroc Înaintemergător și Botezător al Domnului Ioan

Așa cum se spune și în Acatistul Buneivestiri A Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea fecioară Maria, Sfântul Ioan s-a umplut de Duhul Sfânt încă din pântecele Sfintei Elisabeta și l-a recunoscut pe Domnul nostru Iisus Hristos fără să-l vadă:
"Având Fecioara în pântece pe Dumnezeu primit, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscându-i închinarea, s-a bucurat si cu săltări în pântece ca si cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vita mlăditei celei nevestejite;
Bucură-te, agonisirea rodului celui fără de moarte;
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vietii noastre;
Bucură-te, brazdă care ai dospit înmultirea milelor;
Bucură-te, masă care porti îndestularea milostivirilor;
Bucură-te, ceea ce înfloresti ca raiul desfătării;
Bucură-te, ceea ce gătesti adăpostirea sufletelor;
Bucură-te, tămâia rugăciunii cea bine primită;
Bucură-te, curătia a toată lumea;
Bucură-te, bunăvoirea lui Dumnezeu către noi, cei muritori;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!"

Ziua speranței pentru cei ce își doresc copii.

Ziua când cântăm mulțumiri și binecuvântări celui care a fost Sfântul cu aripi de Înger așa cum apare în icoanele ortodoxe.

Doamne Ajută!

Copii mulți și binecuvântați!

Sfântul Augustin Episcopul Hiponei

Sfântul Augustin Episcopul Hiponei

...îmi este dor de bunicul meu Augustin...

câteva cuvinte spuse de Sfântul Augustin:

"A avea credinţă înseamnă să crezi în ceea ce nu vezi, iar răsplata pentru această credinţă va fi să vezi ceea ce crezi."

"Măsura potrivită în dragoste este să iubeşti fără măsură."

"Păcatul fiecărui om este instrumentul pedepsei lui, iar nelegiuirea lui îi este transformată în propriu-i chin."

"A da cu plăcere valorează mai mult decât ceea ce dai"


http://cuvintelevii.blogspot.com/2010/06/sfantul-preafericitul-augustin.html

Rusalii. Gâmduri de Rusalii.

PreaSfintei Treimi

PreaSfântă Treime, dă-ne nouă darul Tău cel atotputernic; primeşte mărturisirea păcatelor noastre înaintea slavei Împărăţiei Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinţei şi al îndurărilor; pentru ca să ne învrednicim, cu suflet şi cu inimă curată, fără de osândă a grăi către Tine pe pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!

Câteva gânduri de Rusalii în aceste zile de praznic.
Avem momente când sufletul este încărcat de sentimente contradictorii.
Avem clipe în care parcă cineva trage de noi să o apucăm într-o anumită direcţie greşită, ne provoacă să fugim de bine, ne blochează să nu pornim în direcţia descătuşării din păcat, ne şopteşte în urechi că avem destul timp, că putem să facem altădată ce ne-am propus, că bine este, bine este să fim docili, să fim robii viciilor, plăcerilor, aparenţelor, vieţii false cosmetizate. Devenim orbi, surzi, muţi, o plapumă din ce în ce mai grea se aşterne peste sufletele noastre. Uitarea este acestă plapumă. Uitarea de Dumnezeu.
Tot ce este nelinişte, ce este grabă, ce este furie, ce ste scârbă, ce este frică de moarte, ce este lene, ce este plictiseală, ce este boală, ce este trândăvie, ce este grăire în deşert, ce este panică, ne fugăreşte sufletul, ne arde din spate, ne împinge la lucruri rele, ne produce falsa senzaţie de putere, de mărire, de superioritate faţă de semeni, de satisfacţie, de plăcere, de iubire de stăpânire, de muncă în van fără rost şi fără lucrare, de activitate intensă şi neliniştită, de falsă acţiune.
Toate acestea vin de la necuratul care vrea să ne piardă sufletul şi nu vrea să ne scape din gheare. satana ne îmbie la lucruri plăcute şi uşoare, ne transformă în persoane nepăsătoare, căldicele, fără individualitate creştină, fără personalitate proprie, aplatizate, superficiale, globalizate, fără conştiinţă a deciziei hotărâte de ridicare din noroiul păcatelor, nelucrătoare de bine.
Gândindu-mă la această fugă a noastră, fugă sufletescă, fugă de Biserică, fugă de Iubire, fugă de Dumnezeu, la aceste idei care de multe ori ne încolţesc în inimă şi în minte, care ne tulbură, mi-am dat seama că dacă ne gândim la Dumnezeu Mângâietorul putem să ne oprim brusc, să ne întoarcem şi să alergăm invers şi va fi o alergare către Lumină, să ne opunem şi să alergăm noi după aceste rele arzându-le, să le fugărim plini de curaj, ca atleţi luptători cu sabia ascuţită a credinţei în mână. Dumnezeu nu ne va părăsii! Ne va ajuta! şi atunci diavolul va fugii el ruşinându-se când ne va vedea plini de Dumnezeu.
Atunci nu ne va mai păsa de trup, de pântece, de bogăţii, de boli, de frica de moarte, de rele, de răi şi duşmani, ci vom fi îmbrăcaţi în duh, vom iubii aproapele, ne vom iubii semenii, vom îndrepta strâmbătăţi, vom ajuta, vom lucra, vom cunoaşte dreapta credinţă, vom auzii, vom vedea şi vom simţii prezenţa Lui Dumnezeu Iisus Hristos, vom lua pătuţul durerii şi vom umbla liberi, smeriţi, curaţi, răbdători, plini de dragoste pentru lucrarea Lui Dumnezeu.

Nu uitaţi!
Nimic nu este întâmplător în lumea aceasta. Dumnezeu este cu noi, totul este să vrem să îl vedem!

Doamne Ajută!
La mulţi ani! cum a spus un frate şi avea dreptate!
De astăzi în calendar duminicile se numără cu denumirea "de la Rusalii", atâtea Duminici de la Rusalii săptămâni corespunzătoare anilor cât a trăit Domnul nostru Iisus Hristos pe acest pământ.

Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu Tatăl rugămu-ne Ţie, trimite pe Dumnezeu Duhul Sfânt Mângâietorul să mângâie sufletele noastre!!!
Slavă, mulţumire şi închinăciune vă înălţăm Doamne!
Amin.

Rusalii. Sfinţi dragi nouă în această zi de Rusalii.

SFÂNTA TREIME. DUMNEZEU.

SLAVĂ!!!

Adaug Icoana Cuviosului Iconograf Andrei Rubliov care pentru cine nu ştie a fost canonizat Sfânt de către Biserica Ortodoxă Rusă, iar prăznuirea lui se face la 29 ianuarie şi 4 iulie. Cu dragoste îi mulţumim pentru rugăciunile ridicate pentru mântuirea noastră, rugăciuni pictate în Icoane.

Sinaxar 13 Iunie

În această lună, în ziua a treisprezecea pomenirea Sfintei Muceniţe Achilina.

Aceasta a trăit în zilele împăratului Diocleţian, şi era din Vivlos, cetate a Palestinei, fiica unui mare şi strălucit bărbat, anume Eutolmie. Şi fiind botezată de Eutalie episcopul, şi ajungând în vârsta de 15 ani, trăgea şi întorcea spre credinţa în Hristos pe fetele cele ce erau de vârsta ei şi crescute împreună cu dânsa, şi le învăţa să se ferească de idoli. Dar a fost pârâtă la guvernatorul Ulosian de un oarecare Nicodim. Şi fiind adusă la întrebare, a mărturisit numele lui Hristos. Şi pentru aceea a fost bătută şi pătrunsă prin urechi cu ţepi de fier arse, atâta cât i-a dat şi sângele pe nari, şi i s-a încins tot capul de arsură; după aceea tăindu-i-se capul, s-a mutat către Domnul.

Şi se face pomenirea ei în sfânta sa mucenicie ce se află aproape de târgul ce este lângă zid.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Iacov, cel ce prin înşelăciune s-a închinat lui anticrist, adică diavolului.

Acest fericit Iacov, fiindcă a iubit pe Hristos, a urât lumea, şi a părăsit toată averea sa, fără a întrebuinţa ceva din aceasta. Însă după acestea, prin lucrarea urâtorului de om, diavolul, atâta s-a mândrit, încât a îndrăznit şi zicea: "Cine altul ştie mai bine decât mine mântuirea mea?" Pentru aceasta a întrebuinţat multe şi mari nevoinţe, însă fără întrebare de cei socotitori, după cum învaţă dumnezeieştii părinţi. Ci cu însăşi voia şi bună plăcerea sa, pentru aceasta a şi fost înşelat de către diavolul, căci venind la dânsul un înger viclean, adică un demon, prefăcut în chip de înger al luminii, i-a zis: "Curăţeşte-ţi chilia ta, şi să aprinzi candele şi făclii, şi să o afumi cu miruri şi tămâieri, bine împodobindu-te pe tine însuţi, pentru ca, plăcându-i nevoinţa ta, Hristos vine în noaptea aceasta pentru ca să-ţi dea multe daruri". Iar nepriceputul Iacov, prin mândrie fiind înşelat, a făcut toate acestea. Şi aşa a venit la el anticrist cu mărire şi nălucire multă, la miezul nopţii. Iar Iacov deschizând uşa chiliei sale s-a închinat lui; iar diavolul lovind pe Iacov în frunte, după dumnezeiască iconomie, n-a stat, ci s-a întors înapoi şi a fugit. A doua zi, dimineaţa, Iacov plângând a mers la un bătrân; iar bătrânul mai înainte de a auzi de la Iacov vreun cuvânt, a zis către el: "Fugi de aicea, căci ai fost batjocorit de satana". Deci după ce Iacov a plâns de ajuns şi s-a sfărâmat cu inima, atunci bătrânul certându-l mult şi sfătuindu-l, l-a trimis la viaţa de obşte, iar el ascultând, a mers la obşte şi a slujit la bucătărie şapte ani, cu multă smerenie şi ascultare; după aceea a şezut singur în chilie alţi şapte ani, lucrând lucrul mâinilor cu măsură, şi păzind canonul dat cu multă scumpătate. Şi aşa învăţând calea lui Dumnezeu cea fără amăgire, cu multă desluşire, s-a făcut făcător de minuni prea ales; şi aşa şi-a săvârşit viaţa sa, mutându-se către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Trifilie, episcopul Lencusiei, în Cipru.

Sfântul Trifilie, Episcopul Leukosiei, s-a născut la Constantinopol şi a studiat în Beirut - Liban. Era foarte inteligent şi literat, cu toate acestea şi-a ales ca îndrumător un om fără educaţie dar de o sfinţenie rară, şi anume pe Sf. Spiridon al Trimitundei (prăznuit în 12 decembrie).

În vremea aceea, împăratul Constantin al II-lea (337-340) a căzut grav bolnav şi nefiind doctor care să-l poată ajuta, s-a întors la Dumnezeu pentru ajutor. În vis i-a apărut un înger care-l îndruma spre un grup de ierarhi, dintre care i-a arătat pe doi, spunând că numai prin ei se va putea vindeca.

Împăratul a dat imediat un edict prin care îi chema pe episcopi la adunare, printre ei fiind şi Sf. Spiridon, care împreună cu discipolul său, Sf. Trifilie s-au prezentat în faţa împăratului. Bolnavul i-a recunoscut îndată pe cei prin care avea să se vindece după cum i-a arătat îngerul. S-a închinat în faţa lor şi i-a rugat să se roage pentru sănătatea lui. Atunci Sf. Spiridon a pus mâna pe capul împăratului şi după ce s-a rugat acesta s-a însănătoşit.

Sf. Trifilie a fost impresionat de viaţa frumoasă de la palat, de figura impunătoare a împăratului şi de toate frumuseţile de-acolo, încât Sf. Spiridon l-a întrebat "De ce te minunezi?" Crezi că toate acestea îl fac pe împărat mai drept în faţa lui Dumnezeu?" Toţi aceştia, împăratul împreună cu demnitarii vor sta în faţa scaunului de judecată al lui Dumnezeu cu cei mai săraci laolaltă. Omul trebuie să caute binecuvântarea şi slava cerească."

La scurt timp, Sf. Trifilie a fost înscăunat Episcop al Leukosiei în Cipru şi îl vizita deseori pe Sf. Spiridon. Odată, au trecut împreună pe lângă nişte vii şi o grădină foarte frumoase şi pline de rod, numite Parimnos. Sf. Trifilie a fost din nou atras de aceste pământuri şi ar fi dorit să le exploreze mai îndeaproape. Sf. Spiridon, citindu-i gândurile l-a întrebat de ce îşi doreşte lucruri lumeşti şi efemere când omul ar trebui să-şi adune comori în cer şi pentru aceasta să se nevoiască. Astfel, prin rugăciunile mentorului său, Sf. Trifilie a mers pe calea desăvârşirii sale spirituale, dobândind milă, inimă curată, credinţă dreaptă şi nu în cele din urmă iubire, pe lângă alte virtuţi.

La un sinod al episcopilor care a avut loc în Cipru, părinţii l-au rugat pe Sf. Trifilie să le vorbească, cunoscută fiind erudiţia şi cultura acestuia. Alegând ca subiect vindecarea slăbănogului de către Mântuitorul Hristos (Marcu 2:11), în loc de "pătuţ" aşa cum apărea în sfânta scriptură, a spus "pat". Foarte nemulţumit de această omisiune a Sfântului Trifilie, Sf. Spiridon i s-a adresat dur, spunându-i: "Te crezi mai vrednic decât Cel care a spus "pătuţ" încât să te ruşinezi de cuvintele Lui ?, ieşind hotărât din biserică. Astfel, Sf. Trifilie a primit o lecţie de umilinţă, ca să nu mai fie niciodată mândru de erudiţia sa. Sf. Trifilie şi-a condus mai departe turma cu pricepere şi din moştenirea rămasă de la mama sa, acesta a construit mănăstirea de la Leukosia. Sfântul a plecat la ceruri la o vârstă foarte înaintată, prin anul 370.

Pelerinul rus Egumenul Daniel a văzut sfintele moaşte ale Sf. Trifilie în Cipru, la începutul sec. al XII-lea.

Tot în această zi, pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Ana şi cu fiul ei Ioan.

Sfânta Ana şi fiul ei, Sf. Ioan, au trăit în secolul al IX-lea. Ana era fiica diaconului bisericii Vlaherne din Constantinopol. După moartea soţului ei, sfânta şi-a luat straie bărbăteşti, schimbându-şi numele în Eftimie. Împreună cu fiul ei, Sf. Ioan, s-au nevoit în asceză într-una din mănăstirile din Bitinia, lângă Olimp.

Sf. Ana a murit la Constantinopol în anul 826. Ea mai este prăznuită şi în 29 octombrie.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Antipatru, episcopul Vostrilor, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Evloghie, patriarhul Antiohiei, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor zece mii de Mucenici, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diodor cel din Emesa, care s-a săvârşit răstignit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.